 | as |
|
| Decan [ de-can ] VEZI SINONIME PENTRU decan PE ESINONIME.COM definiția cuvântului decan în mai multe dicționareDefinițiile pentru decan din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECAN: DECÁN, -Ă, decani, -e, substantiv masculin și forme 1. Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți. Decanul facultății este numit de Ministerul Învățămîntului... dintre profesorii care predau una din disciplinele principale din facultate. COL. HOT. DISP. 1953, nr. 71, 1193. 2. (Numai la m., în vechea organizare a justiției) Persoană (aleasă dintre avocați) care conducea baroul avocaților. Decanul baroului de Ilfov. 3. Persoana cea mai în vîrstă sau cu vechimea cea mai mare, în anumite corpuri constituite. Decanul corpului diplomatic. • (Glumeț) Trata stabilirea prețurilor pentru descărcarea mărfii, în calitate de decan al hamalilor de la pontonul vapoarelor postale. BART, E. 299. Bucuros voi face ceva de ocazie pentru jubileul bătrînei decane a presei romîne. CARAGIALE, O. VII 218. 4. (În biserica anglicană, numai la m.) Conducător, șef al unui colegiu de preoți, al unei instituții religioase sau al unui local de cult. Decanul de Canterbury a vizitat Institutul romîn pentru relațiile culturale cu străinătatea. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2739. Forme diferite ale cuvantului decan: decan-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECAN: DECÁN, -Ă, decani, -e, substantiv masculin, substantiv feminin 1. S. m. și forme Membru al corpului profesoral universitar având sarcina de a conduce o facultate; grad deținut de această persoană. 2. S. m. Persoană (aleasă dintre avocați) care conduce baroul avocaților. 3. S. m. Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite. 4. S. m. (În Biserica catolică) Conducătorul unui decanat, care este echivalentul protopopului în Biserica ortodoxă. ♦ (În Biserica anglicană) Conducător al unui colegiu de preoți, al unei instituții religioase sau al unui lăcaș de cult. Decanul de Canterbury. 5. Decurion. – Din latina decanus, germana Dekan. Forme diferite ale cuvantului decan: decan-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECAN: DECÁN, -Ă, decani, -e, substantiv 1. S. m. și forme Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți; grad deținut de această persoană. 2. S. m. Persoană (aleasă dintre avocați) care conducea baroul avocaților. 3. S. m. Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite. 4. S. m. (În biserica anglicană) Conducător al unui colegiu de preoți, al unei instituții religioase sau al unui local de cult. Decanul de Canterbury. 5. S. m. Decurion. – Din latina decanus, germana Dekan. Forme diferite ale cuvantului decan: decan-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru decan: decán [Atestat: ȘINCAI, HR. I, 256/141 / Plural: decani, decane / Etimologie: ger Dekan, lat decanus] 1 substantiv masculin Conducător al unei instituții religioase în Biserica anglicană. 2 substantiv masculin (Rar) Decurion. 3-4 substantiv masculin și feminin Persoana cea mai în vârstă sau cel mai vechi membru al unei asociații, instituții (învestită cu autoritatea de a conduce). 5 substantiv masculin și feminin (Pex; șîs decan de vârstă) Persoana cea mai în vârstă dintr-un grup. 6 substantiv masculin și feminin Membru al corpului didactic universitar care conduce o facultate. 7 substantiv masculin Avocat care conduce baroul avocaților. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECAN, -Ă: DECÁN, -Ă substantiv masculin și forme 1. Profesor (sau alt membru al corpului profesoral universitar) care deține conducerea unei facultăți. 2. Persoana cea mai în vârstă sau care are vechimea cea mai mare într-un anumit corp constituit. // substantiv masculin 1. (Ant.) Ofițer roman care comanda 10 soldați; decurion. 2. (În trecut) Persoană aleasă dintre avocați, care conducea baroul avocaților. 3. Conducător, șef ecleziastic în biserica anglicană. [ < latina decanus, conform italiana decano, limba franceza doyen). Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECAN: DECÁN3, -Ă I. substantiv masculin 1. (ant.) decurion. 2. persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare dintr-un anumit corp constituit. 3. (în trecut) persoană aleasă dintre avocați, care conducea baroul. 4. conducător, șef ecleziastic în biserica anglicană. II. substantiv masculin forme membru al corpului profesoral universitar care deține conducerea unei facultăți. (< latina decanus, germana Dekan) Forme diferite ale cuvantului decan: decan-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECAN: DECÁN decani m. 1) (într-o instituție de învățământ superior) Conducător al unei facultăți. 2) Conducător al unei societăți sau al unei instituții. 3) Membru al unei colectivități cu cea mai mare vechime în funcție. 4) (în biserica anglicană) Conducător ecleziastic. 5) istorie (în armată romană) Conducător al unei decurii; decurion. /<lat. decanus, germana Decan Forme diferite ale cuvantului decan: decani Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru decan: decan, decani substantiv masculin (deț.) deținutul cu cea mai grea condamnare; deținutul cu cele mai multe condamnări. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECAN: DECÁN1 substantiv masculin regiune a cerului care face parte din semnele zodiacului. (< limba franceza décan, latina decanus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECAN: DECÁN2 substantiv neutru hidrocarbură saturată aciclică cu 10 atomi de carbon în moleculă. (< deca- + -an) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru decan: decán substantiv masculin, plural decáni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru decan: decán substantiv masculin, plural decáni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DECAN' DECALVÁȚIEdecamerónDecamerónulDECAMÉTRUDECÁNdecánăDECANÁLDECANÁTDECANTÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL decan Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului decan dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 256/141 / Plural: decani, decane / Etimologie: ger Dekan, lat decanus] 1 substantiv masculin Conducător al unei instituții religioase în Biserica anglicană. 5 substantiv masculin și feminin Pex; șîs decan de vârstă Persoana cea mai în vârstă dintr-un grup. DECÁN decani m. |
GRAMATICA cuvântului decan? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului decan. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul decan poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE decan? Vezi cuvântul decan desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul decan?[ de-can ] Se pare că cuvântul decan are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Reparație capitală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul decan are forma: decáni
