 | as |
|
| Decoraţie [ de-co-ra-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU decoraţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului decoratie în mai multe dicționareDefinițiile pentru decoratie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORÁȚIE, decorații, substantiv feminin 1. Insignă, semn de distincție conferit unei persoane sau unui colectiv, pentru evidențiere în muncă, pentru o faptă eroică sau pentru alte servicii aduse statului. [Prezidiul Marii Adunări Naționale] instituie decorațiile, medaliile și titlurile onorifice ale Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 22. Ambasadorul are să vă prindă personal decorația în piept? CAMIL PETRESCU, T. III 294. 2. (Rar) Acțiunea de a decora și rezultatul ei ( vezi decorare); (concretizat) totalitatea obiectelor care servesc la decorare. – Variantă: decorațiúne (pronunțat -ți-u-) (CAMIL PETRESCU, T. III 522) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORÁȚIE, decorații, substantiv feminin 1. Distincție (ordin, medalie) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate, pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse statului. 2. (Rar) Acțiunea, arta de a decora, de a orna; (concret) totalitatea obiectelor care servesc la împodobire, la ornamentație. [Variante: (învechit) decorațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza décoration, latina decoratio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORÁȚIE, decorații, substantiv feminin 1. Distincție (ordin, medalie) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate, pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse țării. 2. (Rar) Acțiunea, arta de a decora, de a orna; (concret) totalitatea obiectelor care servesc la împodobire, la ornamentație. [Variante: (învechit) decorațiúne substantiv feminin] – Din limba franceza décoration, latina decoratio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru decorație: decorație substantiv feminin [Atestat: DEX / V: decoratieiune / Plural: decoratieii / Etimologie: franceza décoration, lat decoratio, -onis] 1 Distincție (ordin, medalie) care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o anumită activitate, pentru fapte eroice sau pentru servicii excepționale aduse unui stat. 2-3 (Acțiune sau) artă de a împodobi clădiri, săli, obiecte etc. 4 (Ccr) Totalitate a obiectelor care servesc la împodobire. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORAȚIE s. 1. (deprindere) tinichea, (impropriu) medalie. (A primit o decoratie pentru vitejie.) 2. ornamentație. (O frumoasă decoratie interioară.) 3. decor, ornament, ornamentație. podoabă, (popular) împodobire, zurzur. (Un obiect de decoratie.) 4. decorare, gătire, împodobire, înfrumusețare, ornamentare, ornare, pavoazare. (Execută decoratie unui interior.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORÁȚIE substantiv feminin 1. Insignă, semn distinctiv conferit cuiva pentru o faptă eroică, pentru evidențiere în muncă etc. 2. Arta și tehnica executării decorurilor. ♦ Totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. [Gen. -iei, variantă decorațiune substantiv feminin / conform limba franceza décoration, italiana decorazione, latina decoratio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORÁȚIE substantiv feminin 1. distincție conferită cuiva pentru o faptă eroică, pentru merite deosebite etc.; medalie, insignă. 2. arta și tehnica executării decorurilor. • ornamentație. • totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. (< limba franceza décoration, latina decoratio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORÁȚIE2 decoratiei forme Însemn (medalie, ordin, insignă etc.) conferit cuiva pentru o faptă eroică sau pentru merite deosebite într-o activitate. [articulat decorația; genitiv dativ decorației; silabe -ți-e] /<fr. décoration, latina decoratio, decoratieonis Forme diferite ale cuvantului decoratie: decoratiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru decorație: decorați(un)e forme 1. acțiunea de a decora, de a orna; 2. ornament de pictură, de sculptură; 3. reprezentarea locului unde se petrece o acțiune dramatică; 4. semn de distincțiune dat de un suveran: Steaua României. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECORAȚIE: DECORÁȚIE1 decoratiei forme 1) Arta executării decorurilor. 2) rar vezi DECOR. [articulat decorația; genitiv dativ decorației; silabe -ți-e] /<fr. décoration, latina decoratio, decoratieonis Forme diferite ale cuvantului decoratie: decoratiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru decorație: decoráție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat decoráția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat decoráției; plural decoráții, articulat decoráțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru decorație: decoráție (-ți-e) substantiv feminin, articulat decoráția (-ți-a), genitiv dativ articulat decoráției; plural decoráții, articulat decoráțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DECORATIE' DECÓRDECORÁDECORÁREDECORÁTDECORÁȚIEDECORAȚIÚNEDECORATÍVDECORATIVÍSMDECORATIVITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL decorație Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului decorație dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Decorație substantiv feminin [Atestat: DEX / V: decorațieiune / Plural: decorațieii / Etimologie: franceza décoration, lat decoratio, -onis] 1 Distincție ordin, medalie care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o anumită activitate, pentru fapte eroice sau pentru servicii excepționale aduse unui stat. A primit o decorație pentru vitejie. O frumoasă decorație interioară. Un obiect de decorație. Execută decorație unui interior. DECORÁȚIE2 decorației forme Însemn medalie, ordin, insignă etc. Décoration, latina decoratio, decorațieonis. A primit o decorație pentru vitejie. O frumoasă decorație interioară. DECORÁȚIE1 decorației forme 1 Arta executării decorurilor. Décoration, latina decoratio, decorațieonis. |
GRAMATICA cuvântului decorație? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului decorație. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul decorație poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE decoraţie? Vezi cuvântul decoraţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul decoraţie?[ de-co-ra-ţi-e ] Se pare că cuvântul decoraţie are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL decorație |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune prepoziție de urâtul cuiva sau a ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul decorație are forma: decoráții
