 | as |
|
| Demarcativ [ de-mar-ca-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU demarcativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului demarcativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru demarcativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru demarcativ: demarcatív, demarcativă a [Atestat: DEX / Plural: demarcativi, demarcative / Etimologie: franceza démarcatif] 1-2 Cu care se realizează o demarcație (5,7). 3-4 De demarcație (5,7). 5-6 Referitor la demarcație (5,7). Forme diferite ale cuvantului demarcativ: demarcativă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEMARCATIV: DEMARCATÍV, -Ă, demarcativi, -e, adjectiv De demarcație. – Din limba franceza démarcatif. Forme diferite ale cuvantului demarcativ: demarcativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEMARCATIV: DEMARCATÍV, -Ă, demarcativi, -e, adjectiv De demarcație. – Din limba franceza démarcatif. Forme diferite ale cuvantului demarcativ: demarcativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru demarcativ: demarcatív adjectiv masculin, plural demarcatívi; forme singular demarcatívă, plural demarcatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru demarcativ: *demarcatív adjectiv masculin, plural demarcatívi; forme demarcatívă, plural demarcatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMARCATIV, -Ă: DEMARCATÍV, -Ă adjectiv Cu caracter de demarcație. [< limba franceza démarcatif]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMARCATIV: DEMARCATÍV, -Ă adjectiv ca caracter de demarcație. (< limba franceza démarcatif) Forme diferite ale cuvantului demarcativ: demarcativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEMARCATIV' DEMARCÁTDEMARCÁȚIEdemarcaționálDEMARCAȚIÚNEDEMARCATÍVdemăreáțăDEMARGARINIZÁDEMARÓRdemásc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEMARCATIV Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului demarcativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Demarcatív, demarcativă a [Atestat: DEX / Plural: demarcativi, demarcative / Etimologie: franceza démarcatif] 1-2 Cu care se realizează o demarcație 5,7. |
GRAMATICA cuvântului DEMARCATIV? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului demarcativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEMARCATIV poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE demarcativ? Vezi cuvântul demarcativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul demarcativ?[ de-mar-ca-tiv ] Se pare că cuvântul demarcativ are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: învechit; în locuțiune adverbiala cu mărunțișul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
