 | as |
|
| Deslușitor [ des-lu-și-tor ] VEZI SINONIME PENTRU deslușitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului deslusitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru deslusitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deslușitor: deslușitór, deslusitoroáre substantiv masculin și feminin a [Atestat: POENARU, Î. VIII/8 / V: (îvr) dăsdeslusitor, dosdeslusitor, deslusitorscludeslusitor, doslodeslusitor / Plural: deslusitori, deslusitoroáre / Etimologie: desluși + -tor] (Persoană) care clarifică. Forme diferite ale cuvantului deslusitor: deslusitoroáre Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESLUȘITÓR: DESLUȘITÓR, -OÁRE, deslușitori, -oare, adjectiv (învechit) Care lămurește, care explică. – Desluși + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului deslusitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESLUȘITÓR: DESLUȘITÓR, -OÁRE, deslușitori, -oare, adjectiv (învechit) Care lămurește, care explică. – Desluși + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului deslusitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deslușitor: deslușitór (învechit) adjectiv masculin, plural deslușitóri; forme singular și plural deslușitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deslușitor: deslușitór adjectiv masculin, plural deslușitóri; forme singular și plural deslușitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru deslușitor: deslușitor adjectiv verbal EXPLICATIV. LĂMURITOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESLUSITOR' deslușéscDESLUȘÍDESLUȘÍREDESLUȘÍTDESLUȘITÓRdeslustrádeslustráredeslustrátDESM- |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deslușitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deslușitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Deslușitór, deslușitoroáre substantiv masculin și feminin a [Atestat: POENARU, Î. VIII/8 / V: îvr dăsdeslușitor, dosdeslușitor, deslușitorscludeslușitor, doslodeslușitor / Plural: deslușitori, deslușitoroáre / Etimologie: desluși + -tor] Persoană care clarifică. |
GRAMATICA cuvântului deslușitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deslușitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deslușitor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deslușitor? Vezi cuvântul deslușitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deslușitor?[ des-lu-și-tor ] Se pare că cuvântul deslușitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL deslușitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Garnitură de litere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
