 | as |
|
| Desluşit [ des-lu-şit ] VEZI SINONIME PENTRU desluşit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului deslusit în mai multe dicționareDefinițiile pentru deslusit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESLUȘIT: DESLUȘÍT, -Ă, deslușiți, -te, adjectiv 1. Care se aude bine. vezi clar. Se opriră și-și aplecară urechea ca să audă picușurile abia deslușite ale dezghețului. SADOVEANU, P. M. 153. Vocile... pătrund în baracă deslușite. SAHIA, N. 83. • (Adverbial) Glasul ceterei s-auzea mai deslușit. CAMILAR, T. 89. Dar în această tăcere se aud deodată deslușit, tot mai aproape și mai aproape, pași de cai, de oameni. GHEREA, ST. Hristos II 139. Balan să-ți aleagă din gură ce spui, dacă nu vorbești deslușit. CREANGĂ, P. 151. 2. Care se vede clar, precis, lămurit. Totul pare acum deslușit, prin marea claritate a undelor. BOGZA, C. O. 350. Umbra creștea în forme din ce în ce mai deslușite... Desigur că-i ea. BART, E. 185. • (Adverbial) Feodor nu putea să vadă deslușit cine este feciorul care venise lîngă el. GALACTION, O. I 677. 3. Lămurit, precis, pe înțeles. Am citit... răspunsul d-voastră nu tocmai deslușit. VLAHUȚĂ, O. A. 431. Să trecem însă mai departe, poate vom găsi o mai deslușită aplicare a teoriilor. GHEREA, ST. Hristos II 46. • (Adverbial) Mai bine este să aștepte sosirea nunciului Malaspina... de la care vor afla mai mult și mai deslușit și vor ști ce este de făcut. BĂLCESCU, O. II 267. Forme diferite ale cuvantului deslusit: deslusit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deslușit: deslușít2, deslusită a [Atestat: DEX / V: (îvr) dăsdeslusit, dosdeslusit, deslusitscludeslusit, doslodeslusit / Plural: deslusitiți, deslusite / Etimologie: desluși] 1 (despre un sunet, zgomot) Distins cu greutate. 2 (Pex) Auzit2. 3 Care este văzut în întuneric sau într-un spațiu slab luminat. 4 Care se conturează cu claritate. 5 (despre idei, probleme, noțiuni) Care se desprind dintr-un complex de idei, probleme, noțiuni. 6 (Pex) Care a fost făcut să devină clar, limpede, explicit Si: clarificat, elucidat, lămurit. 7 (despre idei, probleme) Devenit limpede, explicit. 8 (despre om) Făcut să înțeleagă. 9 Lămurit asupra unui lucru, fapt etc. 10 Desprins2. 11 Descifrat2. 12 (Înv) Citit2. Forme diferite ale cuvantului deslusit: deslusită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESLUȘIT: DESLUȘIT adjectiv, adverb 1. adjectiv clar, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, (învechit) apriat, chiar, (figurat) curat. (O imagine deslusit; o pronunție deslusit.) 2. adverb bine, clar, distinct, lămurit, limpede, (regional) răzvedit. (A vedea deslusit.) 3. adjectiv citeț, clar, (livresc) lizibil. (Un scris deslusit.) 4. adjectiv clar, explicit, expres, inteligibil, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, (livresc) comprehensibil, (învechit) apriat, (figurat) neted, transparent. (Un sens deslusit; o afirmație deslusit.) 5. adverb clar, explicit, expres, lămurit, limpede, răspicat, (rar) aievea, (învechit) apriat, chiar, (figurat) curat. (I-am spus deslusit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESLUȘIT: DESLUȘÍT, -Ă, deslușiți, -te, adjectiv (Adesea adverbial) 1. Care se aude limpede. 2. Care se vede precis. 3. Pe înțeles, lămurit, răspicat. – vezi desluși. Forme diferite ale cuvantului deslusit: deslusit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESLUȘIT: DESLUȘÍT, -Ă, deslușiți, -te, adjectiv (Adesea adverbial) 1. Care se aude limpede. 2. Care se vede precis. 3. Pe înțeles, lămurit, răspicat. – vezi desluși. Forme diferite ale cuvantului deslusit: deslusit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deslușit: deslușít1 sn [Atestat: MDA ms / V: (îvr) dăsdeslusit, dosdeslusit, deslusitscludeslusit, doslodeslusit / Plural: deslusituri / Etimologie: desluși] 1-9 Deslușire (1-9). 10 Descifrare. 11 (Înv) Citire. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DESLUȘIT: DESLUȘÍT deslusittă (deslusitți, deslusitte) 1) vezi DESLUȘI. 2) și adverbial Care se aude sau se vede bine; clar; distinct. /v. a desluși Forme diferite ale cuvantului deslusit: deslusittă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru deslușit: deslușít, -ă adjectiv Lămurit, clar. adverb A vorbi deslușit. Forme diferite ale cuvantului deslusit: deslusit-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Deslușit: Deslușit ≠ nedeslușit, neclar, nelămurit, vag Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru deslușit: deslușit a. și adverb limpede: vorbește deslușit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESLUSIT' deslușeálădeslușéscDESLUȘÍDESLUȘÍREDESLUȘÍTDESLUȘITÓRdeslustrádeslustráredeslustrát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deslușit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deslușit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Deslușít2, deslușită a [Atestat: DEX / V: îvr dăsdeslușit, dosdeslușit, deslușitscludeslușit, doslodeslușit / Plural: deslușitiți, deslușite / Etimologie: desluși] 1 despre un sunet, zgomot Distins cu greutate. O imagine deslușit; o pronunție deslușit. A vedea deslușit. Un scris deslușit. Un sens deslușit; o afirmație deslușit. I-am spus deslușit. Un sens deslușit; o afirmație deslușit. Deslușít1 sn [Atestat: MDA ms / V: îvr dăsdeslușit, dosdeslușit, deslușitscludeslușit, doslodeslușit / Plural: deslușituri / Etimologie: desluși] 1-9 Deslușire 1-9. DESLUȘÍT deslușittă deslușitți, deslușitte 1 vezi DESLUȘI. |
GRAMATICA cuvântului deslușit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deslușit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deslușit poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE desluşit? Vezi cuvântul desluşit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desluşit?[ des-lu-şit ] Se pare că cuvântul desluşit are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL deslușit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Acetilsalicilic adjectiv în sintagma acid acetilsalicilic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
