eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție determinare


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Determinare [ de-ter-mi-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU determinare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului determinare în mai multe dicționare

Definițiile pentru determinare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DETERMINARE:
DETERMINÁRE, determinări, substantiv feminin Faptul de a determina.

1. Fixare (cu precizie), stabilire. Comisia specială pentru determinarea calității de traducător de pe lîngă Academia R.P.R. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2592. Determinarea nevoilor concrete de utilaj ale țării, pe ramuri ale industriei, face parte din sistemul de activitate planificată. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 367, 5/1.
♦ Delimitare. Determinarea juridică a unei proprietăți. Determinarea așezării și întinderii unei grădini publice pe o planșă.
♦ Precizarea însușirilor cantitative și calitative ale unui corp, ale unei plante sau ale unui fenomen, prin care corpul, planta sau fenomenele se deosebesc de altele asemănătoare. Determinarea unei plante. Determinarea unui mineral.
♦ Calculare. Determinarea unui unghi. Determinarea greutății moleculare.

2. Condiționare.

3. (Rar) Faptul de a se decide sau de a decide pe cineva la o acțiune; hotărîre; îndemn. Determinare la crimă.

4. Cuvînt sau propoziție care determină, care precizează sensul altui cuvînt sau al altei propoziții cu care este în legătură. Ampla construcție sintactică pe care o întîlnim la tot pasul în scrierile lui [Bălcescu] alcătuiește o structură de determinări ale propoziției principale, care la rîndul lor primesc alte determinări. L. limba română 1953, nr. 1, 43.
       • Raport de determinare = raport existent între mai multe cuvinte asociate, dintre care unul servește să precizeze sensul celuilalt.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DETERMINARE
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru DETERMINARE:
DETERMINÁRE substantiv feminin (< determiná < limba franceza déterminer, italiana , latina determinare): precizare, lămurire sau restrângere a sensului unui termen regent (determinat) de către termenul subordonat (determinant).
       • determinare concrétă: despre realizată cu ajutorul unor cuvinte care dispun de sens lexical, ca de exemplu substantivele, adjectivele, numeralele, pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile.
       • determinare abstráctă: despre realizată cu ajutorul unor cuvinte care nu dispun de sens lexical, ci numai de o semnificație gramaticală, ca de exemplu articolele hotărâte enclitice și articolele nehotărâte. În gramatica limbii române, despre abstractă cu ajutorul articolelor hotărâte enclitice reprezintă o categorie gramaticală de relație, alături de caz și de comparație.
       • determinare únică: despre realizată numai cu un singur determinant, ca în exemplele colegul, un coleg, acest coleg, ce coleg, orice coleg, nici un coleg, cer senin, patru frați, al doilea tren, aleargă ușor, mobilă de nuc, laudă de sine, voință de a învinge, hârtie de scris, mers înapoi, prieten de aici, bravo patriot!
       • determinare multíplă: despre realizată cu doi sau mai mulți determinanți, ca în exemplele

– colegul acesta al meu, acest coleg corect al meu etc.

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

determinare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru determinare:
determináre substantiv feminin [Atestat: SĂULESCU, gramatică limba română I, 27/5 / Plural: determinarenắri / Etimologie: determina] 1 Stabilire a limitelor între care se situează un lucru, un fenomen, un fapt etc. Si: determinat1 (1), (înv) determinație (1), determinăciune (1). 2 (Pex) Identificare. 3 Operație logică prin care se trece de la noțiuni generale la noțiuni mai puțin generale și cu o sferă mai restrânsă, dar cu un conținut mai bogat Si: (înv) determinație (3), determinăciune (3). 4 Precizare a caracterelor, a însușirilor (cantitative, calitative etc.) ale unui obiect, ale unui fenomen etc. (în vederea identificării sau repartizării în categorii) Si: determinat1 (3) Si: (înv) determinație (4), determinăciune (4). 5 Precizare a sensului (lexical sau gramatical) al unui cuvânt sau al unei propoziții cu ajutorul unui detenninant (3) Si: subordonare, (înv) determinație (5), determinăciune (5). 6 Convingere. 7 Cauză. 8 (Pex) Rezultat. 9 (Spc) Deducere pe baza anumitor date Si: calcul, (înv) determinație (9), determinăciune (9).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DETERMINARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DETERMINARE:
DETERMINARE s.

1. cauzare, declanșare, generare, pricinuire, prilejuire, producere, provocare, (rar) provocație. (determinare unei puternice reacții.)

2. creare, pricinuire, producere, provocare, stîrnire. (determinare unei stări de...)

3. condiționare. (Raport de determinare.)

4. calculare, fixare, măsurare, stabilire. (determinare valorii unor parametri.)

5. definire, precizare, stabilire. (O atentă determinare a proprietății metalelor.)

6. fixare, precizare, stabilire, statornicire. (determinare datei exacte a evenimentului.)

7. (gramatică) complinire. (Un verb fără determinare.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DETERMINARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DETERMINARE:
DETERMINÁRE substantiv feminin Acțiunea de a determina și rezultatul ei; condiționare, cauzare.
♦ Operație logică inversă generalizării, prin care se trece de la noțiuni mai generale la noțiuni mai puțin generale.
♦ Precizare a conținutului unui cuvânt sau al unei propoziții cu ajutorul unui determinant. [< determina].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DETERMINARE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DETERMINARE:
DETERMINÁRE substantiv feminin

1. acțiunea de a determina.

2. operație logică, inversă generalizării, prin care se trece de la noțiuni mai generale la noțiuni mai puțin generale.

3. precizare a conținutului unui cuvânt sau al unei propoziții (determinat) cu ajutorul unui determinant. (< determina)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DETERMINARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DETERMINARE:
DETERMINÁRE, determinări, substantiv feminin Faptul de a determina.
♦ (concretizat) Cuvânt sau propoziție care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură, fiind subordonate acestora.

– vezi determina.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DETERMINARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DETERMINARE:
DETERMINÁRE, determinări, substantiv feminin Faptul de a determina.
♦ (concretizat) Cuvânt sau propoziție care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură, fiind subordonate acestora.

– vezi determina.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

determinare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru determinare:
determinare forme

1. acțiunea de a determina;

2. rezoluțiune luată după reflexiune.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

determinare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru determinare:
determináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat determinării; plural determinări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

determinare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru determinare:
determináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat determinắrii; plural determinắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

determinare
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru determinare:
determinare vezi dodecafonie.
Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali


CUVINTE APROPIATE DE 'DETERMINARE'
DETERMINÁDETERMINÁBILdeterminăciúneDETERMINÁNTDETERMINÁREDETERMINÁTdetermináțiedeterminațiúneDETERMINATÍV

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL determinare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului determinare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
       • determinare concrétă: despre realizată cu ajutorul unor cuvinte care dispun de sens lexical, ca de exemplu substantivele, adjectivele, numeralele, pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile.
       • determinare abstráctă: despre realizată cu ajutorul unor cuvinte care nu dispun de sens lexical, ci numai de o semnificație gramaticală, ca de exemplu articolele hotărâte enclitice și articolele nehotărâte.
       • determinare únică: despre realizată numai cu un singur determinant, ca în exemplele colegul, un coleg, acest coleg, ce coleg, orice coleg, nici un coleg, cer senin, patru frați, al doilea tren, aleargă ușor, mobilă de nuc, laudă de sine, voință de a învinge, hârtie de scris, mers înapoi, prieten de aici, bravo patriot!        • determinare multíplă: despre realizată cu doi sau mai mulți determinanți, ca în exemplele – colegul acesta al meu, acest coleg corect al meu etc.
Determináre substantiv feminin [Atestat: SĂULESCU, gramatică limba română I, 27/5 / Plural: determinarenắri / Etimologie: determina] 1 Stabilire a limitelor între care se situează un lucru, un fenomen, un fapt etc.
Determinare unei puternice reacții.
Determinare unei stări de.
Raport de determinare.
Determinare valorii unor parametri.
O atentă determinare a proprietății metalelor.
Determinare datei exacte a evenimentului.
Un verb fără determinare.
Determinare unei stări de.
O atentă determinare a proprietății metalelor.

GRAMATICA cuvântului determinare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului determinare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul determinare poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul determinare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul determinare are forma: determinări
VEZI PLURALUL pentru determinare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE determinare?
Vezi cuvântul determinare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul determinare?
[ de-ter-mi-na-re ]
Se pare că cuvântul determinare are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL determinare
Inţelegi mai uşor cuvântul determinare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Raport de determinare = raport existent între mai multe cuvinte asociate, dintre care unul servește să precizeze sensul celuilalt

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL determinare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala de-a săniușul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
acid anorganic care rezultă din combinația fosforului cu oxigenul
a plânge
lunecând cu sania sau ca sania
a se prezenta ca ceva aparte, neobișnuit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app