eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție determinism


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Determinism [ de-ter-mi-nism ]
VEZI SINONIME PENTRU determinism PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului determinism în mai multe dicționare

Definițiile pentru determinism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru determinism:
determinísm sn [Atestat: CONV. literar XX, 530 / Etimologie: franceza déterminisme] 1 Ordine a faptelor după care existența unui anumit fenomen este rezultatul absolut și necondiționat al unor cauze precise, stabilite în prealabil, astfel încât condițiile fiind date, fenomenul trebuie să se producă cu necesitate. 2 (Îs) determinism geografic Orientare neștiințifică în geografie și în sociologie, care consideră mediul geografic ca factor determinant al dezvoltării sociale. 3 Concepție filozofică potrivit căreia fenomenele din univers se află în interdependență, condiționându-se reciproc și se supun necesității, fiind guvernate de legi obiective. 4 (Îs) determinism mecanicist (sau, rar) mecanist Concepție filozofică neștiințifică conform căreia se identifică cauzalitatea cu necesitatea, excluzând întâmplarea din natură și societate, dar și intervenția omului. 5 (Pex) Fatalism.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DETERMINISM
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DETERMINISM:
DETERMINÍSM substantiv neutru Teoria legăturii necesare, guvernate de legi, între toate evenimentele și fenomenele și a condiționării lor cauzale. Ideea determinismului, care stabilește necesitatea acțiunilor omului și spulberă povestea absurdă a liberului arbitru, nu exclude cîtuși de puțin nici rațiunea, nici conștiința omului și nici aprecierea acțiunilor lui. Dimpotrivă, numai punctul de vedere determinist face posibile aprecierile stricte și exacte, în loc să se arunce totul în spinarea liberului arbitru. LENIN, O. I 151.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

determinism
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru determinism:
determinísm substantiv neutru Concepție potrivit căreia toate fenomenele din univers și din viața omului sunt determinate și condiționate, se supun cauzalității și legității naturale, aceleași cauze producând cu necesitate aceleași efecte, concepție definitorie pentru filozofia materialistă.

– Din limba franceza déterminisme.

Definiție sursă: Dicționar religios

DETERMINISM
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DETERMINISM:
DETERMINÍSM substantiv neutru (filozofie) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea unor cauze, mișcarea lor fiind guvernată de legi obiective. [< limba franceza déterminisme].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DETERMINISM
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DETERMINISM:
DETERMINÍSM substantiv neutru teorie, concepție și metodă potrivit căreia toate fenomenele și procesele naturii, societății și gândirii sunt determinate de anumite condiții și cauze, guvernate de legi obiective. (< limba franceza déterminisme)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DETERMINISM
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DETERMINISM:
DETERMINÍSM substantiv neutru Teorie, concepție potrivit căreia fenomenele sunt generate de înlănțuiri de cauze și efecte, prin condiționări și legități, prin interacțiuni necesare și repetitive.

– Din limba franceza déterminisme.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DETERMINISM
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DETERMINISM:
DETERMINÍSM substantiv neutru Teorie, concepție potrivit căreia fenomenele sunt generate de înlănțuiri de cauze și efecte, prin condiționări și legități, prin interacțiuni necesare și repetitive.

– Din limba franceza déterminisme.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DETERMINISM
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DETERMINISM:
DETERMINÍSM n. filoz. Teorie filozofică conform căreia fenomenele universului se află în interdependență (și sunt determinate de legități naturale). /<fr. déterminisme
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

determinism
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru determinism:
determinism n. sistemă filozofică care atribue motivelor, și nu excluziv voinței, actele voluntare.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

determinism
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru determinism:
determinísm substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

determinism
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru determinism:
determinísm substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'DETERMINISM'
determináțiedeterminațiúneDETERMINATÍVDETERMINATÓRDETERMINÍSMDETERMINÍSTdeterminízmdeterminologizáreDETÉRSIE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL determinism
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului determinism dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
2 Îs determinism geografic Orientare neștiințifică în geografie și în sociologie, care consideră mediul geografic ca factor determinant al dezvoltării sociale.
4 Îs determinism mecanicist sau, rar mecanist Concepție filozofică neștiințifică conform căreia se identifică cauzalitatea cu necesitatea, excluzând întâmplarea din natură și societate, dar și intervenția omului.

GRAMATICA cuvântului determinism?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului determinism.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul determinism poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul determinism sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
VEZI PLURALUL pentru determinism la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE determinism?
Vezi cuvântul determinism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul determinism?
[ de-ter-mi-nism ]
Se pare că cuvântul determinism are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A înota în aur?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a proceda în conformitate cu dorința cuiva; a avea aprobarea cuiva într-o acțiune
a numai privind; numai după înfățișare, fără a-l fi cunoscut personal; b la repezeală
a fi foarte bogat
a da iureș, distrugând, nimicind
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app