 | as |
|
| Distrugere [ dis-tru-ge-re ] VEZI SINONIME PENTRU distrugere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului distrugere în mai multe dicționareDefinițiile pentru distrugere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISTRUGERE: DISTRÚGERE, distrugeri, substantiv feminin Acțiunea de a distruge și rezultatul ei; nimicire, ruinare, pustiire, năruire. Combătînd orice manifestare de pacifism burghez, trebuie să explicăm celor mai largi mase populare că un nou război ar aduce popoarelor cele mai grele distrugeri și nenorociri și că războiul poate fi preîntîmpinat numai prin lupta unită a tuturor partizanilor păcii. REZ. HOT. I 169. Apa se umflă și izbucnește, lăsînd să se urce dinăuntrul ei o mare sete de distrugere. BOGZA, C. O. 98. Aceeași burghezie aduce nu numai sărăcirea țărănimii, ci și distrugerea industriei mici. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 196. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTRUGERE: DISTRUGERE s. 1. devastare, nimicire, pîrjolire, pustiire, (învechit) risipă. (distrugere regiunii de către dușman.) 2. exterminare, masacrare, măcelărire, nimicire, stîrpire, (rar) măcelărit, (popular și fam.) căsăpire. (distrugere populației, de către dușman.) 3. nimicire, potopire, prăpădire, sfărîmare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, risipire, (popular) zdrumicare. (distrugere armatei dușmane în luptă.) 4. nimicire, zdrobire, (învechit și regional) spargere. (distrugere Gomorei și a Sodomei.) 5. (figurat) ruinare. (distrugere sănătății.) 6. nimicire, prăpădire, stricare. (distrugere recoltei din cauza ploilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru distrugere: distrúgere substantiv feminin [Atestat: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 168 / V: (înv) desdistrugere, destruíre / Plural: distrugereri / Etimologie: distruge] 1 Devastare cauzată de furtuni, inundații și alte fenomene naturale, acțiuni represive ale oamenilor, războaie etc. Si: (liv) distrucție, nimicire, prăpădire, pustiire, radere, ragaviu, răvășire, stricare. 2 Rănire a unor părți ale corpului omenesc. 3 Omorâre. 4 (Pex) Zdrobire. 5 (Fig) Pierdere a averii, a sănătății, a liniștei sufletești etc. Si: ruinare, sărăcire. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISTRUGERE: DISTRÚGERE, distrugeri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) distruge și rezultatul ei; nimicire, ruinare. – vezi distruge. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISTRUGERE: DISTRÚGERE, distrugeri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) distruge și rezultatul ei; nimicire, ruinare. – vezi distruge. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTRUGERE: DISTRÚGERE substantiv feminin Acțiunea de a distruge și rezultatul ei; nimicire. [< distruge]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru distrugere: distrúgere substantiv feminin, genitiv dativ articulat distrúgerii; plural distrúgeri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru distrugere: distrúgere substantiv feminin, genitiv dativ articulat distrúgerii; plural distrúgeri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISTRUGERE' distructivitátedistructorDISTRUGĂTÓRDISTRÚGEDISTRÚGEREdistruíDISTRÚSdistulátdistupá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL distrugere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului distrugere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Distrugere regiunii de către dușman. Distrugere populației, de către dușman. Distrugere armatei dușmane în luptă. Distrugere Gomorei și a Sodomei. Distrugere sănătății. Distrugere recoltei din cauza ploilor. 168 / V: înv desdistrugere, destruíre / Plural: distrugereri / Etimologie: distruge] 1 Devastare cauzată de furtuni, inundații și alte fenomene naturale, acțiuni represive ale oamenilor, războaie etc. Distrugere regiunii de către dușman. Distrugere Gomorei și a Sodomei. Distrugere sănătății. Distrugere recoltei din cauza ploilor. |
GRAMATICA cuvântului distrugere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului distrugere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul distrugere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE distrugere? Vezi cuvântul distrugere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul distrugere?[ dis-tru-ge-re ] Se pare că cuvântul distrugere are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL distrugere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma stil rocaille?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul distrugere are forma: distrúgeri
