 | as |
|
| Doinire [ do-i-ni-re ] VEZI SINONIME PENTRU doinire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului doinire în mai multe dicționareDefinițiile pentru doinire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOINIRE: DOINÍRE, doiniri, substantiv feminin Faptul de a doini. Nimic... nu oprea chesoanele din mers, nici pe tunari din doinirea molcomă. CAMILAR, N. I 431. • figurat Aud doiniri triste de vînt. SADOVEANU, O. I 393. Nucule din dosul casei, Tot al meu și-aici și-aiurea: Ziua-n vînt îți văd doinirea, Noaptea ți-o ascult. COȘBUC, P. II 275. – Pronunțat: doi-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru doinire: doiníre substantiv feminin [Atestat: LUNGIANU, GL. 212 / Plural: doinireri / Etimologie: doini] 1 Cântare de doine (1-2). 2 (Ccr) Doină (1-2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DOINIRE: DOINÍRE, doiniri, substantiv feminin Faptul de a doini; (concret) doină. – vezi doini. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DOINIRE: DOINÍRE, doiniri, substantiv feminin Faptul de a doini; (concret) doină. – vezi doini. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru doinire: doiníre substantiv feminin (silabe doi-), genitiv dativ articulat doinírii; plural doiníri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru doinire: doiníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat doinírii; plural doiníri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOINIRE: DOINIRE substantiv doinit, (popular) trăgănare. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DOINIRE' DOINÁRdoinăréțDOINÁȘDOINÍDOINÍREDOINIȘOÁRĂDOINÍTDOINÍȚĂdoinitór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DOINIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului doinire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 212 / Plural: doinireri / Etimologie: doini] 1 Cântare de doine 1-2. |
GRAMATICA cuvântului DOINIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului doinire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DOINIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE doinire? Vezi cuvântul doinire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul doinire?[ do-i-ni-re ] Se pare că cuvântul doinire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DOINIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A lua măsuri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul doinire are forma: doiníri
