eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție educare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Educare [ e-du-ca-re ]
VEZI SINONIME PENTRU educare PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului educare în mai multe dicționare

Definițiile pentru educare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
EDUCARE
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EDUCARE:
EDUCÁRE substantiv feminin Acțiunea de a educa. vezi educație. Titlul de învățător emerit se acordă pentru merite deosebite în munca de instruire și educare a elevilor. ▭ Educarea marxist-leninistă a comuniștilor constituie obiectul unei griji deosebite a partidului. 50 ANI EXIST. P.C.U.S. 44. Principalul ajutor al partidului în munca de educare a tineretului din școli îl constituie Uniunea Tineretului Muncitor. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 9-10, 51.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



educare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru educare:
educáre substantiv feminin [Atestat: ROMÂNUL (1857), nr. 3, 33/58 / Etimologie: educa] 1 (Proces de) influențare sistematică (și în cadru organizat) a formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale, fizice etc. ale copiilor, ale tineretului, ale oamenilor sau ale colectivităților umane Si: educație (1). 2 Dirijare a dezvoltării unor însușiri sufletești, morale, artistice etc. într-o anumită direcție Si: deprindere, obișnuire.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

EDUCARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EDUCARE:
EDUCARE substantiv creștere, cultivare, educație, formare, (învechit) pedeapsă. (educare tinerei generații.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



EDUCARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EDUCARE:
EDUCÁRE substantiv feminin Acțiunea de a educa și rezultatul ei; cultivare, instruire.

– vezi educa.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

EDUCARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EDUCARE:
EDUCÁRE substantiv feminin Acțiunea de a educa și rezultatul ei; cultivare, instruire.

– vezi educa.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

EDUCARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EDUCARE:
EDUCÁRE substantiv feminin Acțiunea de a educa și rezultatul ei. [< educa].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

educare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru educare:
educáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat educării
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

educare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru educare:
educáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat educắrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'EDUCARE'
EDUCÁBILEDUCABILITÁTEeducăciúneeducăluiEDUCÁREeducarisieducarisítEDUCÁTEDUCÁȚIE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL educare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului educare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Educare tinerei generații.
Educare tinerei generații.

GRAMATICA cuvântului educare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului educare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul educare poate fi: substantiv,

CUM DESPART ÎN SILABE educare?
Vezi cuvântul educare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul educare?
[ e-du-ca-re ]
Se pare că cuvântul educare are patru silabe



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL educare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da cuiva de știre?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a fi începutul și sfârșitul; a fi atotcunoscător
rachiu colorat în roșu care se servește nuntașilor în casa noilor căsătoriți a doua zi după nuntă
a vesti, a anunța
manuscris românesc de la începutul secolul 16, descoperit la m-re voroneț în 1871
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?