eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție elena


EXPRESII PLURALGRAMATICĂSILABE
Elena [ e-le-na ]
VEZI SINONIME PENTRU elena PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului elena în mai multe dicționare

Definițiile pentru elena din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ELENA:
ELENA, mama împ. Constantin cel Mare, ῎Eλένη, latina Helena.

I.

1. Elena, cu afer.: Lena (17 B IV 61); Lenă, ar. (Fărș); Lenești substantiv (16 A IV 83).

2. Elina doamna lui Radu-Mihnea și a Iui Matei Basarab; jitelnița (17 B I 492 și III 6).

3. Eliana (P6); Ileana (BCI VII 75), forma cea mai frecventă în popor; în epos:

– Cosînzeana; cu afer. act.: Leana; Ilena (P Bor 51); Ileni substantiv ard.; Ileanu fam. olt. (Sd XXII; Tg-Jiu); -l (Sd XXII; Tis 419).

4. Cu afer.: Lean fam. (Moț).

5. Ilanea și Ialena (Mar).

6. Ilina (P Bor), frecv.,. ard., 1688 (Paș); munt. (P11; Puc. 37); dobr. RI XI 206); Ilinu fam. ( vezi Elen).

7. Derivate: Ilinuța, Bașotă (RI IX 32); Ilinoiu și Linoiu, olt. (Cand). Cu afer.: Lina forme frecv. act. și Linu b. (16 B III 141) sau + substantiv lin.

II. + -ca, -ița, -uța: forme apropiate de cele balcanice A

1. Elenca; formă rusă: Elencu (Puc etc.); Lenea (Dm); Lencă și Lenchiță (Hur); + -an: Lencan, olt. (Cand 134).

2. Leanca forme, frecv. și fam.; Leancu fam. (Ard); Liancă

I. (Brăz 5). Lencuța forme

3. Elincă forme (Cat. mold. II).

4. Ilinca, frecv., munt.

5. Cu afer.: Linca, olt. (AO XII 240; Paș); -nu, Al., mold. act. Lincariu fam. ard. (Viciu 16).

6. Linc/o (17 B III 10); -u, forme, act.; -uța (Ard); -oiu (Cand 134). Lincești neam brașovean, 1770 (BCI XII 88).

7. Cu afer, și sufix -cea, -ciu: Lin/cea substantiv, -cioiu, olt. (Cand).

8. Ilincel, Antohi, olt, (Sd VII 220). conform blg. Линко B.

1. Ilena (P13); Ilenuța; cu afer. frecv.: Lenuța.

2. Lența forme, mold.; fam. (Băl I); Lență, D., fam. (17 A IV 82); Lența b. (IspI2); Lențu (Arh); Lenț/e (17 A IV 294); -ea (Dm); -ești s.; Lențoe n. marital (17 A III 177 și IV 294).

3. Leanță = Lențea staroste (17 A I

10. Cat mold I) Leanțea (Dm).

4. Lința (Ard; Paș);

– dobr. (RI XI 210); la gen. Linții forme (17 A 177).

III. Alte influențe:

1. Din limba maghiară: Ilona (Ard II 194).

2. Forme, de infl. limba ucraineană: Olena (16 A II 134); Olina (Sur II; 16 A III 4; RI XI 206); Oliana (16 A III 414); Alena Drăg)

3. Olenca b. (16 A I 338, III 39; Sur II; Ard II 175).

4. Olin/escu Al. buc.; -in, Toma (17 A I 143).

5. Prob. și Alința, Rosetti, 1888; -escu < Alena; la catolici Alina < Adelina (Pallazzi, Diz. italiano).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc



ELENA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ELENA:
ELENA (1896-1982, n. Atena), regina-mamă (din 1940) a României. Fiica regelui Constantin al Greciei și a Sofiei de Prusia. Căsătorită (1921-1928) cu principele moștenitor, Carol; mama regelui Mihai I; după abdicarea acestuia, a trăit în exil în Elveția și Italia.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

ELENA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ELENA:
ELENA (c. 257-336), mama lui Constantin cel Mare. În 327 s-a convertit la creștinism și, prin influența exercitată asupra fiului său, a avut un rol însemnat în recunoașterea creștinismului ca religie de stat în Imp. Roman.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

ELENA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ELENA:
ELENA (în mitologia greacă), fiică a lui Zeus și a Ledei, soția lui Menelau, regele Spartei. Femeie de o neobișnuită frumusețe. Răpirea ei de către Paris, fiul regelui Troiei, a provocat Războiul troian.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic



ELENA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ELENA:
ELENA (OLENA) (1465-1505), fiica lui Ștefan cel Mare și a Evdochiei din Kiev. Căsătorită în ian. 1483 cu Ivan cel Tânăr, fiul și moștenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan

III.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

Elena
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Elena:
Elena forme mitologie fiica lui Jupiter și soția lui Menelau, cea mai frumoasă femeie din timpul său; răpirea-i de către Paris cauză răsboiul Troiei.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Elena
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Elena:
Elena (Doamna) forme soția lui Cuza, după a cărui moarte se retrase la mănăstire, dăruind avereai săracilor; muri în 1909.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Elena
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Elena:
Elena (Insula St.) forme în Oceanul Atlantic, celebră prin captivitatea lui Napoleon I, dela 1815 până la 1821.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Elena
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Elena:
Elena (Sfânta) forme mama lui Constantin cel Mare, contribui mult la răspândirea creștinismului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ELENĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ELENĂ:
ELÉNĂ forme mai ales articulat Limba greacă veche. [Variante elină] /<ngr. Hellen, latina Hellenes
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

Elena
Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Elena:
Elena = Helena.
Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman


CUVINTE APROPIATE DE 'ELENA'
elemosinăelemozínăelemozinárELÉNELÉNĂElen/caELÉNCHOSELÉNCHUSelencos



GRAMATICA cuvântului Elena?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului elena.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Elena poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Elena sa indeplinească rolul de: substantiv,
VEZI PLURALUL pentru Elena la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE elena?
Vezi cuvântul elena desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul elena?
[ e-le-na ]
Se pare că cuvântul elena are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Elena
Inţelegi mai uşor cuvântul elena dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Leanță = Lențea staroste 17 A I 10
Elena = Helena



© 2024 qDictionar.com
});

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Harcea-parcea adverb familial; în expresie a face pe cineva sau ceva harcea-parcea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
unitate militară care constituia garda personală a pretorului mai târziu a împăraților romani
a nu i se potrivi; a nu fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat
a tăia pe cineva sau ceva în bucăți, a face fărâme; a distruge, a nimici
câmp electromagnetic variabil care se propagă în urma interacțiunilor dintre variațiile câmpului electric și ale celui magnetic
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app