eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție emisiune


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Emisiune [ e-mi-si-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU emisiune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului emisiune în mai multe dicționare

Definițiile pentru emisiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru emisiune:
emisiune substantiv feminin [Atestat: IORGOVICI, O. 52/18 / P: emisiunesi-uemisiune / V: emisie (Plural: emisiunesii) / S și: (înv) emisiunessiemisiune / Plural: emisiuneni / Etimologie: franceza émission, it emissione, lat emissio, -onis] 1 Producere de către un corp sau un dispozitiv a unor radiații, unde etc. care se pot propaga în mediul înconjurător. 2 Undele sau radiațiile produse de către un corp sau un dispozitiv și propagate în mediul înconjurător Si: degajare, emanație. 3 (Îs) Putere de emisie Putere emisivă (2). 4 (Îla) De emisiune Emițător (1). 5 Articulare a unor sunete sau cuvinte. 6 (Teh) Evacuare în atmosferă a aburului din motoarele termice, după efectuarea lucrului mecanic. 7 Producerea unui semnal în telecomunicații. 8 Punere în circulație (de către stat, bănci naționale sau instituții financiare etc.) a hârtiilor de valoare, a bancnotelor, a acțiunilor etc. 9 Hârtii de valoare, bancnote, acțiuni etc. puse în circulație de către stat, de bănci naționale sau instituții financiare etc. 10 Punere în circulație de către stat sau de către instituții autorizate a timbrelor, a mărcilor poștale etc. 11 Timbre, mărci poștale etc. puse în circulație de către stat sau de către instituții autorizate. 12 (Med) Eliminare sub presiune a unor lichide biologice. 13 Promulgare. 14 Program transmis prin radio sau prin televiziune într- o ordine dinainte stabilită. 15 (Îe; îf emisie) A fi în emisiunesie (sau rar, pe emisiunesie ori, fam, a sta pe emisiunesie) A se afla în timpul transmisiei radiofonice sau de televiziune. 16 Enunțare. 17 (Blg) Formare de prelungiri ale citoplasmei care au un rol dinamic.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

EMISIUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIÚNE, emisiuni, substantiv feminin

1. Punere în circulație de către stat a hîrtiilor de valoare, a bancnotelor etc.

2. Producere de către un corp a unor gaze sau a unor radiații care se pot propaga în mediul înconjurător.
♦ Evacuarea în atmosferă a unui mediu gazos (mai ales la motoarele termice).
♦ Producerea unui semnal în telecomunicații.

3. Program transmis prin radio într-o ordine dinainte stabilită. Emisiune pentru copii. ▭ Emisiunile pentru străinătate duc pînă la celălalt capăt al lumii știrile despre succesele muncii noastre pașnice, despre lupta popoarelor pentru pace, independență națiotială și bunăstare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 343, 2/3.

– Pronunțat: -si-u-. - Variantă: emísie substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

EMISIUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIÚNE substantiv feminin

1. Faptul de a emite, de a pune în circulație; producerea de către un organ, de către un corp, de către un dispozitiv etc. a unui sunet, a unei radiații etc.
♦ Evacuarea aburului din cilindrul mașinilor sau din rotorul turbinelor cu abur după ce acesta a efectuat lucrul mecanic.

2. Punere în circulație a banilor, a hârtiilor de valoare de către un stat, de către o bancă etc.
♦ Marcă poștală sau serie de mai multe mărci pusă oficial în circulație.

3. Program transmis prin radio sau prin televiziune. [pronume -si-u-, variantă emisie substantiv feminin / conform limba franceza émission, italiana emissione, latina emissio].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

EMISIUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIÚNE, emisiuni, substantiv feminin

1. Punere în circulație de către stat sau de către o instituție, o societate autorizată etc. a hârtiilor de valoare, a bancnotelor, a acțiunilor etc.; emitere.
♦ Punere în circulație a unei noi serii de mărci poștale sau retipărirea la o anumită dată a unei serii mai vechi.

2. Producere, de către un corp sau un dispozitiv, a unor gaze, a unor unde etc. care se pot propaga în mediul înconjurător.

3. Program transmis prin radio sau prin televiziune într-o ordine dinainte stabilită. [ pronunție: -si-u-.

– Variante: emísie substantiv feminin]

– Din limba franceza émission, latina emissio, -onis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



EMISIUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIÚNE, emisiuni, substantiv feminin

1. (În forma emisie) Creare și punere în circulație a semnelor bănești de către banca centrală a unui stat; emitere.
♦ Punere în circulație a unei noi serii de mărci poștale sau retipărirea la o anumită dată a unei serii mai vechi.

2. (În forma emisie) Producere, de către un corp sau un dispozitiv, a unor gaze, a unor unde etc. care se pot propaga în mediul înconjurător.

3. Program transmis prin radio sau prin televiziune într-o ordine dinainte stabilită. [ pronunție: -si-u-.

– Variante: emísie substantiv feminin]

– Din limba franceza émission, latina emissio, -onis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

EMISIUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIÚNE substantiv feminin

1. faptul de a emite, de a pune în circulație; producere de către un organ, de către un corp sau un dispozitiv a unui sunet, a unei radiații etc.
       • evacuare a aburului din cilindrul mașinilor sau din rotorul turbinelor cu abur după ce acesta a efectuat lucrul mecanic.

2. punere în circulație a unor hârtii de valoare, monede, medalii, mărci și efecte poștale de către un stat, o bancă etc.
       • marcă poștală sau serie de mai multe mărci puse oficial în circulație.

3. program transmis prin radio sau televiziune. (< limba franceza émission, latina emissio)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

EMISIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIÚNE emisiunei forme

1) vezi A EMITE.

2) Producere a unei radiații (electromagnetice, acustice etc.) în mediul înconjurător.

3) Program transmis prin radio sau prin televiziune.

4) Punere în circulație (de către stat sau de către o bancă etc.) a banilor, a hârtiilor de valoare, sau a unor serii de mărci poștale. [G.-D. emisiunii; silabe -si-u-] /<fr. émission, latina emissio, emisiuneonis
Forme diferite ale cuvantului emisiune: emisiunei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

EMISIUNE
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIÚNE substantiv feminin (conform limba franceza émission, italiana emissione, latina emissio): producere, emitere.
       • emisiune de sunete: emitere de către organul vorbirii a sunetelor articulate cu care se formează cuvintele.
       • emisiune consonántică: emitere de consoane de către organul vorbirii.
       • emisiune vocálică: emitere de vocale de către organul vorbirii.

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

EMISIUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EMISIUNE:
EMISIUNE s.

1. emitere. (emisiune unor hîrtii de valoare.)

2. degajare, emanare, emanație, exalare, exalație, împrăștiere, răspîndire, (învechit) răsfugare. (emisiune de gaze de la sobă.)

3. transmisiune. (emisiune radiofonică.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

emisiune
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru emisiune:
*emisiúne forme (latina e-missĭo, -ónis. vezi misiune). Acțiunea de a emite, de a pune în circulație: emisiune de bilete de bancă. Exprimare, arătare: emisiunea uneĭ dorințe.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

emisiune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru emisiune:
emisiune forme

1. acțiunea de a emite: emisiune de sunete, de bilete de bancă;

2. rezultatul acestei acțiuni.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

emisiune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru emisiune:
emisiúne (program radio, TV) (-si-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat emisiúnii; plural emisiúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

emisiune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru emisiune:
emisiúne substantiv feminin (silabe -si-u-), genitiv dativ articulat emisiúnii; plural emisiúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'EMISIUNE'
emisferiuemisferoEMÍSIEemisionístEMISIÚNEEMISÍVEMISTÍHemítEMITÁNȚĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL emisiune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului emisiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
52/18 / P: emisiunesi-uemisiune / V: emisie Plural: emisiunesii / S și: înv emisiunessiemisiune / Plural: emisiuneni / Etimologie: franceza émission, it emissione, lat emissio, -onis] 1 Producere de către un corp sau un dispozitiv a unor radiații, unde etc.
4 Îla De emisiune Emițător 1.
15 Îe; îf emisie A fi în emisiunesie sau rar, pe emisiunesie ori, fam, a sta pe emisiunesie A se afla în timpul transmisiei radiofonice sau de televiziune.
Emisiune radiofonică.
EMISIÚNE emisiunei forme 1 vezi A EMITE.
émission, latina emissio, emisiuneonis.
       • emisiune de sunete: emitere de către organul vorbirii a sunetelor articulate cu care se formează cuvintele.
       • emisiune consonántică: emitere de consoane de către organul vorbirii.
       • emisiune vocálică: emitere de vocale de către organul vorbirii.
Emisiune unor hîrtii de valoare.
Emisiune de gaze de la sobă.
Emisiune radiofonică.



GRAMATICA cuvântului emisiune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului emisiune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul emisiune poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul emisiune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul emisiune are forma: emisiúni
VEZI PLURALUL pentru emisiune la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE emisiune?
Vezi cuvântul emisiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul emisiune?
[ e-mi-si-u-ne ]
Se pare că cuvântul emisiune are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL emisiune
Inţelegi mai uşor cuvântul emisiune dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Fizică emisiune autoelectronică = emisiune la rece, emisiune prin efect de câmp; emisiune fotoelectronică vezi fotoemisiune; emisiune la rece vezi emisiune autoelectronică; emisiune prin efect de câmp vezi emisiune autoelectronică; emisiune radio vezi radioemisiune; emisiune termoelectronică vezi termoemisiune



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL emisiune

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bun-bunuț?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
fără multă discuție; operativ, repede
strigă, fluture-cap-de-mort, regional strigoiaș, buha-ciumei, capul-lui-adam, fluturul-morții, suflet-de-strigoi, sufletul-morților
foarte bun
gard care împrejmuiește un sat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app