 | as |
|
| Evident [ e-vi-dent ] VEZI SINONIME PENTRU evident PE ESINONIME.COM definiția cuvântului evident în mai multe dicționareDefinițiile pentru evident din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EVIDENT: EVIDENT adjectiv, adverb 1. adjectiv clar, deslușit, distinct, lămurit, limpede, precis, (învechit) apriat, chiar, (figurat) curat. (O imagine evident; o pronunție evident.) 2. adjectiv accentuat, marcat, pronunțat, reliefat, vizibil. (Vorbea cu un evident accent străin.) 3. adjectiv categoric, cert, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit, (livresc) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate evident.) 4. adjectiv clar, flagrant, incontestabil, izbitor, învederat, limpede, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, pregnant, vădit, vizibil, (livresc) manifest, (figurat) marcat. (Semne evident de boală.) 5. adjectiv apreciabil, categoric, considerabil, important, însemnat, mare, sensibil, simțitor, vădit. (O ameliorare evident a stării bolnavului.) 6. adjectiv categoric, flagrant, indiscutabil, izbitor, vădit. (Un adevăr evident.) 7. adjectiv învederat, notoriu, patent, vădit, (figurat) patentat. (O hoție evident.) 8. adverb limpede, (regional învechit) acurat. (Este evident că ai dreptate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru evident: evident, evidentă [Atestat: IORGOVICI, O. 40/23 / V: (îvr) evidente ain, evidentdint, evidentă, evidentdinte ain / Plural: evidentnți, evidente / Etimologie: franceza évident, lat evidens, -ntis] 1 a Care este ușor perceptibil Si: clar, lămurit, limpede, manifest, vădit, vizibil, (rar) reliefant, (liv) ostensibil. 2 a Care nu mai poate fi pus la îndoială Si: indiscutabil, neîndoielnic. 3 av Desigur. 4 av Fără îndoială. 5 av În mod clar. 6 av În mod cert. Forme diferite ale cuvantului evident: evidentă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EVIDENT: EVIDÉNT, -Ă, evidenți, -te, adjectiv Care nu mai trebuie dovedit, care se vede imediat, care nu poate fi pus la îndoială; clar, vădit, neîndoielnic. Larga răspîndire a cărții în mase este unul din semnele cele mai evidente ale dezvoltării culturale a poporului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 333, 2/1. • (Adverbial) Evident, un asemenea subiect de vorbă tulbura pe Milescu. despre ZAMFIRESCU, R. 220. Forme diferite ale cuvantului evident: evident-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EVIDENT: EVIDÉNT, -Ă, evidenți, -te, adjectiv (Adesea adverbial) Care este atât de clar încât nu mai trebuie dovedit; vădit, neîndoielnic. – Din limba franceza évident, latina evidens, -ntis. Forme diferite ale cuvantului evident: evident-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EVIDENT: EVIDÉNT, -Ă, evidenți, -te, adjectiv (Adesea adverbial) Care este atât de clar încât nu mai trebuie dovedit; vădit, neîndoielnic. – Din limba franceza évident, latina evidens, -ntis. Forme diferite ale cuvantului evident: evident-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EVIDENT: EVIDÉNT evidenttă (evidentți, evidentte) și adverbial Care se vede dintr-o dată; care se observă de la prima vedere; vădit. /<fr. évident, latina evidens, evidentntis Forme diferite ale cuvantului evident: evidenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru evident: *evidént, -ă adjectiv (latina évidens, -éntis, despre videre, a vedea). Clar, lămurit, vădit, manifest: adevăr evident. adverb În mod evident, vădit. Forme diferite ale cuvantului evident: evident-ă -ízm evidentcur Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EVIDENT: EVIDÉNT, -Ă adjectiv Vădit, neîndoielnic, clar, limpede. // adverb Fără îndoială, desigur. [conform limba franceza évident, italiana evidente, latina evidens]. Forme diferite ale cuvantului evident: evident-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EVIDENT: EVIDÉNT, -Ă adjectiv (și adverb) vădit, neîndoielnic, clar, limpede. (< limba franceza évident, latina videns) Forme diferite ale cuvantului evident: evident-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru evident: evidént adjectiv masculin, plural evidénți; forme singular evidéntă, plural evidénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru evident: evidént adjectiv masculin, plural evidénți; forme evidéntă, plural evidénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EVIDENT' evicțiúneevidáevidáreevidatEVIDÉNTEVIDÉNȚĂevidenteEVIDENȚIÁevidențiare |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL evident Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului evident dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O imagine evident; o pronunție evident. Vorbea cu un evident accent străin. A manifestat o superioritate evident. Semne evident de boală. O ameliorare evident a stării bolnavului. Un adevăr evident. O hoție evident. Este evident că ai dreptate. Vorbea cu un evident accent străin. O ameliorare evident a stării bolnavului. O hoție evident. Este evident că ai dreptate. Evident, evidentă [Atestat: IORGOVICI, O. 40/23 / V: îvr evidente ain, evidentdint, evidentă, evidentdinte ain / Plural: evidentnți, evidente / Etimologie: franceza évident, lat evidens, -ntis] 1 a Care este ușor perceptibil Si: clar, lămurit, limpede, manifest, vădit, vizibil, rar reliefant, liv ostensibil. EVIDÉNT evidenttă evidentți, evidentte și adverbial Care se vede dintr-o dată; care se observă de la prima vedere; vădit. évident, latina evidens, evidentntis. |
GRAMATICA cuvântului evident? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului evident. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul evident poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE evident? Vezi cuvântul evident desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul evident?[ e-vi-dent ] Se pare că cuvântul evident are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL evident |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se pune în gardă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
