eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție expeditiv


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Expeditiv [ ex-pe-di-tiv ]
VEZI SINONIME PENTRU expeditiv PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului expeditiv în mai multe dicționare

Definițiile pentru expeditiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXPEDITIV:
EXPEDITÍV, -Ă, expeditivi, -e, adjectiv (Despre oameni) Care rezolvă lucrurile repede și ușor, fără să stea mult pe gînduri; iute, prompt. Bubi al nostru s-a lăsat pe tînjeală și în trei ani, el, care era atît de expeditiv în alte daraveri, nu și-a putut trece nici un examen la Facultatea de drept. VLAHUȚĂ, O. A. 455. Procederile expeditive ce întrebuința autocratul produceau... conflicte și turburări. ODOBESCU, S. III 522.
       • figurat Nu întotdeauna norii sînt atît de grăbiți și de expeditivi. BOGZA, C. O. 44.
       • (Adverbial) În antichitate... [boala] se tămăduia expeditiv, prin masajuri sistematice. CARAGIALE, O. VII 46.
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditiv-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

expeditiv
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru expeditiv:
expeditiv, expeditivă [Atestat: NEGULICI / V: (înv) espexpeditiv, (nob) spexpeditiv / Plural: expeditivi, expeditive / Etimologie: franceza expeditif] 1 a (despre oameni) Care rezolvă cu ușurință lucrurile Si: iute, prompt, operativ. 2 a (despre oameni) Care tratează superficial lucrurile. 3 a (Pex; despre gesturi, vorbire) Grăbit. 4 a (despre fenomene, procese etc.) Care se produce cu repeziciune. 5-6 a, av (despre modul de a acționa al oamenilor sau mijloacele folosite de ei) Rapid.
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditivă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

EXPEDITIV
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPEDITIV:
EXPEDITÍV expeditivă (expeditivi, expeditive) și adverbial

1) Care lucrează repede, cu ușurință.

2) Care rezolvă lucrurile repede și fără ezitări. /<fr. expéditif
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditivă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

expeditiv
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru expeditiv:
*expeditív, -ă adjectiv (despre latina expeditus cu sufixu -iv). Care lucrează, expediază prompt: om expeditiv în afacerĭ. adverb În mod expeditiv.
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditiv-ă -ízm expeditivcur

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

EXPEDITIV
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPEDITIV:
EXPEDITÍV, -Ă, expeditivi, -e, adjectiv (Adesea adverbial) Care rezolvă cu ușurință lucrurile; prompt, iute.

– Din limba franceza expéditif.
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditiv-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

EXPEDITIV
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPEDITIV:
EXPEDITÍV, -Ă, expeditivi, -e, adjectiv (Adesea adverbial) Care rezolvă cu ușurință lucrurile; prompt, iute.

– Din limba franceza expéditif.
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditiv-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

EXPEDITIV
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDITIV:
EXPEDITÍV, -Ă adjectiv (adesea adverb) Care lucrează repede, care rezolvă prompt, ușor lucrurile. [< limba franceza expéditif].
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditiv-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

EXPEDITIV
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDITIV:
EXPEDITÍV, -Ă adjectiv (și adverb) care rezolvă prompt, ușor lucrurile; operativ. (< limba franceza expéditif)
Forme diferite ale cuvantului expeditiv: expeditiv-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

expeditiv
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru expeditiv:
expeditív adjectiv masculin, plural expeditívi; forme singular expeditívă, plural expeditíve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

expeditiv
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru expeditiv:
expeditív adjectiv masculin, plural expeditívi; forme expeditívă, plural expeditíve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

EXPEDITIV
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPEDITIV:
EXPEDITIV adjectiv operativ, prompt. (O rezolvare expeditiv.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

expeditiv
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru expeditiv:
expeditiv a. care face treaba iute.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'EXPEDITIV'
EXPEDÍȚIEEXPEDIȚIONÁRexpediționariuEXPEDIȚIÚNEEXPEDITÍVEXPEDITIVITÁTEEXPEDITÓRexpeduíexpeduire

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL EXPEDITIV
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului expeditiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Expeditiv, expeditivă [Atestat: NEGULICI / V: înv espexpeditiv, nob spexpeditiv / Plural: expeditivi, expeditive / Etimologie: franceza expeditif] 1 a despre oameni Care rezolvă cu ușurință lucrurile Si: iute, prompt, operativ.
EXPEDITÍV expeditivă expeditivi, expeditive și adverbial 1 Care lucrează repede, cu ușurință.
O rezolvare expeditiv.

GRAMATICA cuvântului EXPEDITIV?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului expeditiv.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul EXPEDITIV poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul EXPEDITIV sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE expeditiv?
Vezi cuvântul expeditiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul expeditiv?
[ ex-pe-di-tiv ]
Se pare că cuvântul expeditiv are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL EXPEDITIV

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A bate pasul pe loc?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
construcție de lemn, de metal sau de piatră, vizibilă la distanță, care fixează poziția unui punct pe teren
a fi indispus, supărat; a nu avea chef
a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă
sesiune convocată conform regulamentului de funcționare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app