eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție extrem


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Extrem [ ex-trem ]
VEZI SINONIME PENTRU extrem PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului extrem în mai multe dicționare

Definițiile pentru extrem din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXTREM:
EXTRÉM, -Ă

I. adjectiv

1. situat în punctul cel mai îndepărtat; de la capăt; la vârf.

2. care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile posibile ale unei mărimi.

3. (figurat; despre doctrine, idei politice etc.) pe pozițiile cele mai neconciliatoare.

4. foarte mare, exagerat.
       • (despre remedii etc.) foarte energic, doar în cazuri desperate.

II. substantiv masculin (matematică) primul și ultimul termen al unei proporții.

III. substantiv neutru

1. (matematică) valoarea extremă, maximă și minimă, a unei funcții.

2. numărătorul primului raport și numitorul celui de-al doilea într-o proporție. IV. substantiv feminin

1. margine; limită ultimă.
♦ a trece de la o extremă la alta = a trece de pe o poziție pe alta diametral opusă; extremă dreaptă (sau stângă) = grup politic care se manifestă prin idei și acțiuni ultraradicale, exagerate și rigide.

2. cea mai mare sau cea mai mică valoare a unei mărimi.

3. jucător care ocupă locul cel mai înaintat din stânga sau din dreapta în formația de jos a unei echipe de fotbal, de handbal sau de hochei. (< limba franceza extrême, latina extremus)
Forme diferite ale cuvantului extrem: extrem-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



EXTREM
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXTREM:
EXTRÉM2, -Ă, extremi, -e, adjectiv

1. Foarte mare, exagerat. Speră că extrema umilință a întrebării însăși îl va salva. DUMITRIU, B. forme 141. Sub masca unei extreme politețe, ascundea o aspră autoritate. BART, E. 109.
       • Locuţiune adverbiala La extrem = pînă la ultima limită, peste măsură.
♦ (Adverbial, legat de un adjectiv sau adverb prin prepoziție ઽe», formează superlativul) Foarte, prea, extraordinar de. Fiind extrem de conștiincios în serviciu și disprețuitor de moarte, superiorii îl lăsau in pace. REBREANU, P. S. 55.

2. Foarte grav. La ulcer tratamentul chirurgical nu se aplică decît în cazuri extreme.
♦ (Despre mijloace terapeutice, soluții, remedii etc.) Foarte energic, întrebuințat numai în împrejurări foarte grave. Remediu extrem. Măsuri extreme.

3. Așezat în punctul cel mai depărtat, la capăt, la vîrf, la margine.
       • Extremul Orient vezi orient.

4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime.
Forme diferite ale cuvantului extrem: extrem-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

EXTREM, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXTREM, -Ă:
EXTRÉM, -Ă adjectiv

1. Așezat, situat în punctul cel mai îndepărtat; de la capăt; la vârf.

2. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile posibile ale unei mărimi.

3. (figurat; despre doctrine, idei politice etc.) Situat pe pozițiile cele mai neconciliatoare.

4. Foarte mare, exagerat.
♦ (Despre remedii etc.) Foarte energic, folosit doar în cazuri desperate. // substantiv masculin (matematică) Primul și ultimul termen al unei proporții.
♦ Valoarea extremă, maximă și minimă, a unei funcții; extremum. // substantiv feminin

1. Margine; limită ultimă.
       • A trece de la o extremă la alta = a trece de pe o poziție pe alta diametral opusă.

2. Cea mai mare sau cea mai mică valoare a unei mărimi.

3. Jucător care ocupă locul cel mai înaintat din stânga sau din dreapta în formația de joc a unei echipe de fotbal, de handbal sau de hochei. [Variante estrem, -ă adjectiv / conform limba franceza extrême, latina extremus < exterus

– din afară].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

EXTREM
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXTREM:
EXTREM adjectiv, adverb

1. adjectiv terminal. (Parte extrem a unui obiect.)

2. adjectiv drastic, radical. (Măsură extrem.)

3. adverb foarte, tare, (prin Bucovina) prăci, (învechit) vîrtos. (extrem de dimineață.)

4. adverb deosebit, excepțional, extraordinar, foarte, grozav, teribil. (extrem de bun.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



extrem
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru extrem:
extrem a.

1. care e tocmai la capăt: limită extremă;

2. în gradul cel mai înalt: căldură extremă;

3. care merge prea departe, exagerat: e extrem în toate. ║ n.

1. ceeace-i extrem: a trece dela un extrem la altul;

2. ceeace-i opus: extremele se ating.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

EXTREM
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXTREM:
EXTRÉM extremă (extremi, extreme)

1) Care este la cel mai înalt grad; foarte intens. Frumusețe extremă. Răutate extremă.

2) Care termină un spațiu, o durată etc.; aflat la cel mai îndepărtat punct; ultim. Limită extremă. /<fr. extréme, latina extremus
Forme diferite ale cuvantului extrem: extremă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

EXTREM
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXTREM:
EXTRÉM1, extremi, substantiv masculin (matematică; mai ales la plural , în opoziție cu mezi) Nume dat termenului cu care începe și celui cu care se termină o proporție. Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

extrem
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru extrem:
extrém adjectiv masculin, (matematică) substantiv masculin, plural extrémi; forme singular extrémă, plural extréme
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

extrem
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru extrem:
extrém1 adjectiv masculin, plural extrémi; forme extrémă, plural extréme
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

extrem
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru extrem:
extrém2 (termen al unei proporții) substantiv masculin, plural extrémi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

extrem
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru extrem:
extrém3 (limită a unei funcții) substantiv neutru, plural extréme
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

extrem
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru extrem:
extrém (matematică) substantiv neutru, plural extréme
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'EXTREM'
EXTRAVERTÍTextravertít/extrovertítEXTRAVILÁNextrazonálEXTRÉMEXTREM-ORIENTÁLEXTRÉMĂEXTREMADURAEXTREMÁLĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL extrem
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului extrem dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Parte extrem a unui obiect.
Măsură extrem.
Extrem de dimineață.
Extrem de bun.
EXTRÉM extremă extremi, extreme 1 Care este la cel mai înalt grad; foarte intens.
Frumusețe extremă.
Răutate extremă.
Limită extremă.
Parte extrem a unui obiect.
Extrem de bun.



GRAMATICA cuvântului extrem?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului extrem.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul extrem poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul extrem sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • single icon La singular substantivul extrem are forma: extrémă
  • group icon La plural substantivul extrem are forma: extrémi
VEZI PLURALUL pentru extrem la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE extrem?
Vezi cuvântul extrem desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul extrem?
[ ex-trem ]
Se pare că cuvântul extrem are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL extrem
Inţelegi mai uşor cuvântul extrem dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
♦ a trece de la o extremă la alta = a trece de pe o poziție pe alta diametral opusă; extremă dreaptă sau stângă = grup politic care se manifestă prin idei și acțiuni ultraradicale, exagerate și rigide
Locuţiune adverbiala La extrem = pînă la ultima limită, peste măsură
A trece de la o extremă la alta = a trece de pe o poziție pe alta diametral opusă



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL extrem

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Sub cerul liber?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a ocărî, a batjocori, a face de două parale
substantiv care denumește prin forma de singular o pluralitate de obiecte identice, considerate ca un întreg, ca o totalitate
în afara unei locuințe, afară
scriitor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app