eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție orient


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Orient [ o-ri-ent ]
VEZI SINONIME PENTRU orient PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului orient în mai multe dicționare

Definițiile pentru orient din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORIENT:
ORIÉNT substantiv neutru Unul dintre cele patru puncte cardinale situat în direcția în care răsare soarele; prin extensie loc pe orizont unde răsare soarele; răsărit, estoniană Sînt șase ceasuri dimineața... În sfîrșit, Aurora cu degetele ei de roză a deschis porțile orientului. CARAGIALE, O. II 325.
       • Orientul mijlociu = spațiu geografic situat la răsăritul Europei, care cuprinde țări ale Asiei, ale Africii de nord- est (Turcia, Siria, Iran, Egipt). Extremul Orient = spațiu geografic care cuprinde țările situate în partea de răsărit a Asiei (China, Coreea, Japonia). Pacheboturi de mare lux își încarcă directorii porniți în inspecție, să-și controleze fiefurile din Extremul Orient. RALEA, O. 104.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ORIENT 1.
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ORIENT 1.:
ORIENT

1. Denumire uzuală atribuită spațiului geografic de la răsărit (îndeosebi Asia și Africa de Est)

2. Orientul Apropiat, denumire a spațiului geografic care cuprinde țările situate în V Asiei și NE Africii (Turcia, Cipru, Siria, Liban, Israel, Iordania, Arabia Saudită, Yemen, Egipt, Sudan ș.a.). În literatura occidentală acest spațiu geografic este restrâns la V Asiei (Turcia, Siria, Liban, Israel) și Grecia.

3. Orientul Îndepărtat vezi Extremul Orient.

4. Orientul Mijlociu, denumire dată spațiului geografic care cuprinde Irakul, Iranul și Afghanistanul. Literatura americană include în Orientul Miljlociu și Țările Orientului Apropiat.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

ORIENT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORIENT:
ORIÉNT substantiv neutru Unul dintre cele patru puncte cardinale, situat în direcția în care răsare soarele; răsărit, est; prin extensie spațiul geografic situat la est față de un punct de referință (îndeosebi Asia și estul Africii); nume generic pentru țările sau popoarele din acest spațiu. [ pronunție: -ri-ent]

– Din limba franceza orient, latina oriens, -ntis, germana Orient.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ORIENT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORIENT:
ORIÉNT substantiv neutru Unul dintre cele patru puncte cardinale, situat în direcția în care răsare soarele; răsărit, est; prin extensie spațiul geografic situat la est față de un punct de referință (îndeosebi Asia și estul Africii); nume generic pentru țările sau popoarele din acest spațiu. [ pronunție: -ri-ent]

– Din limba franceza orient, latina oriens, -ntis, germana Orient.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

orient
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru orient:
orient n.

1. răsărit;

2. țară în Azia răsăriteană: a călători în orient; extremul orient, China, Japonia, etc.; chestiunea Orientului, luptă ce durează de aproape un secol între diferitele State europene relativ la posesiunea Dardanelelor, azi în puterea Turcilor.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ORIENT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIENT:
ORIÉNT n. (în opoziție cu occident) Spațiu geografic situat spre soare-răsare (în special Asia și Africa de Est); răsărit; estoniană [silabe -ri-ent] /<fr. orient, latina oriens, orientntis, germana Orient
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ORIENT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIENT:
ORIÉNT substantiv neutru Răsărit, estoniană
♦ Teritoriu, regiune de răsărit; (specializare) spațiu geografic situat la răsăritul Europei. [pronume -ri-ent. / < limba franceza orient, conform italiana oriente, latina oriens].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ORIENT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIENT:
ORIÉNT substantiv neutru răsărit, est; spațiul geografic din răsăritul Europei. (< limba franceza orient, latina oriens, germana Orient)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ORIENT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIENT:
ORIENT substantiv est, răsărit, (popular) soare-răsare, (regional) răsai, răsăriș, zorit, (învechit) ost. (Spre orient.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Orient
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Orient:
*Oriént (zonă geografică) (-ri-ent) substantiv propriu n.
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

orient
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orient:
oriént (punct cardinal) (rar) (-ri-ent) substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Orient
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Orient:
Orient ≠ apus, asfințit, occident
Definiție sursă: Dicționar de antonime

orient
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orient:
oriént substantiv neutru (silabe -ri-ent)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ORIENT'
oricấtoricấțiORICÚMÓRIEORIÉNTORIENT-EXPRESSORIENTÁORIENTÁBILorientabilitáte

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ORIENT
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului orient dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Orient, latina oriens, orientntis, germana Orient.
Spre orient.

GRAMATICA cuvântului ORIENT?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orient.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ORIENT poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ORIENT sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
VEZI PLURALUL pentru ORIENT la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE orient?
Vezi cuvântul orient desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orient?
[ o-ri-ent ]
Se pare că cuvântul orient are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL ORIENT
Inţelegi mai uşor cuvântul orient dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Orientul mijlociu = spațiu geografic situat la răsăritul Europei, care cuprinde țări ale Asiei, ale Africii de nord- est Turcia, Siria, Iran, Egipt
Extremul Orient = spațiu geografic care cuprinde țările situate în partea de răsărit a Asiei China, Coreea, Japonia

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ORIENT

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Reflexiv a nu se da pe cineva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
noaptea trecută
cocoloș rezultat din amestecarea alimentelor cu salivă
a se considera superior cuiva
a cumpăra alimentele necesare pentru hrana zilnică
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app