 | as |
|
| Fugitiv [ fu-gi-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU fugitiv PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fugitiv în mai multe dicționareDefinițiile pentru fugitiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FUGITIV: FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, adjectiv 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar. Fraze fugitive. • (Adverbial) Pe obrazul cu liniile neclintite trecu fugitiv o lumină. C. PETRESCU, Î. I 219. 2. Sumar, rapid, superficial. Nu prinsese decît o impresie fugitivă din priveliștea pe care se odihneau desigur întotdeauna ochii Luminiței. C. PETRESCU, Î. I 141. Forme diferite ale cuvantului fugitiv: fugitiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fugitiv: *fugitív, -ă adjectiv și substantiv (latina fugitivus). Care fuge, fugar: a prinde un fugitiv. figurat Care trece răpede: umbră, ideĭe fugitivă. Trecător, nedurabil: fericire fugitivă. Poeziĭ fugitive, simple și scurte. adverb În mod fugitiv. Forme diferite ale cuvantului fugitiv: fugitiv-ă duce fugitivde fugitivta Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FUGITIV: FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, adjectiv 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar, fugarnic. 2. Sumar; rapid; superficial. – Din limba franceza fugitif, latina fugitivus. Forme diferite ale cuvantului fugitiv: fugitiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FUGITIV: FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, adjectiv 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar, fugarnic. 2. Sumar; rapid; superficial. – Din limba franceza fugitif, latina fugitivus. Forme diferite ale cuvantului fugitiv: fugitiv-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FUGITIV: FUGITÍV fugitivă (fugitivi, fugitive) și adverbial 1) De scurtă durată; fugar. Vizită fugitivă. 2) Care este efectuat în fugă. Privire fugitivă. /<fr. fugitif, latina fugitivus Forme diferite ale cuvantului fugitiv: fugitivă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FUGITIV: FUGITIV adjectiv 1. fugar, trecător, (livresc) fugaci, (învechit) fugător. (O sclipire fugitiv.) 2. rapid, sumar, superficial. (La o cercetare cît de fugitiv...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FUGITIV: FUGITÍV, -Ă adjectiv 1. Care trece rapid, repede; de scurtă durată; trecător. 2. Sumar; superficial; rapid. [conform latina fugitivus, limba franceza fugitif]. Forme diferite ale cuvantului fugitiv: fugitiv-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FUGITIV: FUGITÍV, -Ă adjectiv 1. de scurtă durată. 2. sumar; superficial; rapid. (< limba franceza fugitif, latina fugitivus) Forme diferite ale cuvantului fugitiv: fugitiv-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fugitiv: fugitiv a. 1. fugător; 2. figurat care trece iute, puțin durabil: plăceri fugitive. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fugitiv: fugitív adjectiv masculin, plural fugitívi; forme singular fugitívă, plural fugitíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fugitiv: fugitív adjectiv masculin, plural fugitívi; forme fugitívă, plural fugitíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Fugitiv: Fugitiv ≠ îndelung, îndelungat Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'FUGITIV' fughettaFUGIfugíreFUGÍTFUGITÍVfugitivitáteFÚGLUFUGÓSFUGOZITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Fugitiv Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fugitiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii FUGITÍV fugitivă fugitivi, fugitive și adverbial 1 De scurtă durată; fugar. Vizită fugitivă. Privire fugitivă. O sclipire fugitiv. La o cercetare cât de fugitiv. O sclipire fugitiv. La o cercetare cît de fugitiv. |
GRAMATICA cuvântului Fugitiv? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fugitiv. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Fugitiv poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE fugitiv? Vezi cuvântul fugitiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fugitiv?[ fu-gi-tiv ] Se pare că cuvântul fugitiv are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Fugitiv |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da de dracu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
