eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție fum


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Fum [ fum ]
VEZI SINONIME PENTRU fum PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului fum în mai multe dicționare

Definițiile pentru fum din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FUM:
FUM, fumuri, substantiv neutru

I.

1. Suspensie de particule solide într-un mediu gazos, produs în cursul arderii incomplete a materialelor combustibile (sau, artificial, cu ajutorul unor substanțe chimice). Cerul era limpede și albastru ca sineala. Fumurile tîrgușorului se înălțau drept în sus. SADOVEANU, O. IV. 18. Din frunzele uscate și îngrămădite peste iasca aprinsă, începu să se ridice în sus fumul negru și înădușit. HOGAȘ, M. N. 115. Satul e de vuiet plin; Fumul alb alene iese Din cămin. COȘBUC, P. I 47. Dihania de lup adulmecă și vine după fum. CREANGĂ, P. 131.
       • Negru de fum vezi negru.
       • figurat Cu florile grămadă ca un fum, Grădina noastră. despre BOTEZ, P. O. 17. I s-au dus zilele în fum. ALECSANDRI, T. I 382.
♦ Casă (socotită a reprezenta o familie). Era socotit sat mare, avînd ca la o sută douăzeci

– o sută cincizeci de fumuri. CAMIL PETRESCU, O. I 15.

2. figurat Dungă subțire, dîră. Mai în fund, în bordeiul de pămînt, o ferestruie cît pumnul, înroșită de focul răsăritului, strecura un fum de lumină peste cuptorul mare de cărămidă. SADOVEANU, O. V 254.
♦ Amețeală. După ce trecu fumul petrecerilor și al desfătărilor, Voinea își aduse aminte că era însurat și că nevasta lui îl aștepta în ghearele vulturului. POPESCU, B. III 51.

3. Cantitate de fum (1) pe care fumătorul o trage dintr-o dată din țigară sau din pipă. Bine, bine, răspunse gospodarul, trăgînd fum după fum din țigara-i groasă. SADOVEANU, B. 255.

4. figurat (La plural ) Îngîmfare, închipuire; pretenții, gărgăuni. Știți ce fumuri avea fata atuncea. PREDA, Î. 114. Pîcîleala lui Ștefanache îmi cam scăzuse fumurile mele de mare vînător. SADOVEANU, O. VII 340. În ochii tînărului se vedea dorința sinceră de a auzi... Nimic din fumurile și strîmbăturile feciorilor de bani gata. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. Îi intrase fumurile in cap că ar fi ceva de dînsul. ISPIRESCU, U. 109.

II. Canal cotit, amenajat în interiorul unei sobe, prin care circulă gazele calde înainte de a ieși pe coș, pentru a transmite cît mai multă căldură materialului din care e făcută soba.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

FUM
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FUM:
FUM, fumuri, substantiv neutru

I.

1. Suspensie de particule solide într-un mediu gazos, produsă în cursul arderii incomplete a materialelor combustibile (sau, artificial și intenționat, cu ajutorul unor substanțe chimice).
♦ figurat Încețoșare, tulbureală, amețeală (provocată de alcool).

2. Cantitate de fum (I

1) pe care fumătorul o trage dintr-o dată din țigară sau din pipă.

3. (învechit) Gospodărie, considerată ca o grupare în jurul vetrei; familie, casă.

4. figurat (La plural ) Îngâmfare; pretenții nejustificate, gărgăuni.

II. Canal cotit, în interiorul unei sobe, prin care circulă gazele calde înainte de a ieși pe coș.

– latina fumus.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FUM
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FUM:
FUM, fumuri, substantiv neutru

I.

1. Suspensie de particule solide într-un mediu gazos, produsă în cursul arderii incomplete a materialelor combustibile (sau, artificial și intenționat, cu ajutorul unor substanțe chimice).
♦ figurat Încețoșare, tulbureală, amețeală (provocată de alcool).

2. Cantitate de fum (I

1) pe care fumătorul o trage dintr-odată din țigară sau din pipă.

3. (învechit) Gospodărie, considerată ca o grupare în jurul vetrei; familie, casă.

4. figurat (La plural ) Îngâmfare; pretenții nejustificate, gărgăuni.

II. Canal cotit, în interiorul unei sobe, prin care circulă gazele calde înainte de a ieși pe coș.

– latina fumus.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FUM
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FUM:
FUM1 fumuri n.

1) Produs al arderii care se ridică în atmosferă sub formă de rotocoale.
       • Perdea de fum strat des de fum artificial, servind pentru a camufla un obiectiv militar.

2) Cantitate de asemenea produs, provenit din arderea tutunului, pe care o inspiră dintr-o dată un fumător. A trage un fum de țigară.

3) istorie Casă cu tot ce este pe langă ea, împreună cu persoanele ce locuiesc într-însa; gospodărie.

4) figurat Stare a omului buimac (de băutură).

5) la plural Ambiție deșartă.
       • Cu fumuri (în cap) zăpăcit. A avea fumuri a fi înfumurat și cu pretenții nejustificate. /<lat. fumus
Forme diferite ale cuvantului fum: fumuri
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

fum
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fum:


1) fum n., plural urĭ (latina fûmus, fum; vgr. thymós, suflet, curaj; italiana pg. fumo, pv. vfr. fum, cat. fum, spaniolă humo. vezi afúm, parfum). Amestecătură de gaz, abur de apă și bucățele maĭ mult orĭ maĭ puțin micĭ de cărbune care se ridică din foc. plural figurat Trufie, fudulie: acest tînăr are fumurĭ marĭ. Marĭ pretențiunĭ, marĭ veleitățĭ: a avea fumurĭ de deputat.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

fum
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fum:
fum n.

1. abur ce se desvoltă din corpurile în combustiune: nu e fum fără foc;

2. figurat amăgire, deșertăciune: gloria e fum;

3. plural aburi din vin ce se urcă în cap;

4. figurat pretențiuni amăgitoare: fumurile deșerte ale lumii AL. [latina FUMUS].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

fum
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fum:


2) fum, a -á vezi intr. (latina fumare. vezi afum, fumez). Vechĭ. Azĭ Transilvania Fumeg: lampa fumă. vezi trecut Incendiez: Tătariĭ fuma țara Leșească, Cazaciĭ fuma lăcașurile (M. Cost. 1, 280, și 333).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

FUM
Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru FUM:
FUM panglică textilă care indică cea mai mică adiere a vântului, utilă deltaplaniștilor la decolare și parașutiștilor în aterizarea de precizie.
Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici

FUM
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FUM:
FUM2 fumuri n. popular Canal cu multe coturi în interiorul unei sobe, prin care trec gazele calde înainte de a ieși în hogeag. /<lat. fumus
Forme diferite ale cuvantului fum: fumuri
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FUM
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru FUM:
FUM substantiv

1. Fumu (Dm);

– Șt., mold. (Sd XI 73).

2. Fumărel, C., act.

3. *Fumotă: Fumotești substantiv (17 B IV 294).
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

fum
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fum:
fum substantiv neutru, plural fúmuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

fum
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fum:
fum substantiv neutru, plural fúmuri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'FUM'
FULTÚCfultuealăFULTUIÁLĂFULTUITÓRFUMFUMÁFUMAGÍNĂFUMÁJFUMÁR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fum
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fum dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
FUM1 fumuri n.
       • Perdea de fum strat des de fum artificial, servind pentru a camufla un obiectiv militar.
A trage un fum de țigară.
       • Cu fumuri în cap zăpăcit.
A avea fumuri a fi înfumurat și cu pretenții nejustificate.
FUM2 fumuri n.

GRAMATICA cuvântului fum?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fum.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fum poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul fum sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul fum are forma: fúmuri
VEZI PLURALUL pentru fum la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE fum?
Vezi cuvântul fum desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fum?
[ fum ]
Se pare că cuvântul fum are o silabă

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ; în locuțiune adverbiala cu ghiotura?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
strămoșul celor mai multe rațe domestice, foarte asemănătoare cu acestea și apreciată pentru carnea ei gustoasă anas platyrhynchos
a nu-și găsi locul, a nu-și găsi astâmpăr
în număr, în cantitate mare; fără nici o deosebire; cu grămada
femeie șireată și plină de temperament
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app