 | as |
|
| Furcuţă [ fur-cu-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU furcuţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului furcuta în mai multe dicționareDefinițiile pentru furcuta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FURCUȚĂ: FURCÚȚĂ, furcuțe, substantiv feminin 1. Diminutiv al lui furcă; furchiță. 2. (regional) Furculiță (1). 3. Partea cornoasă a copitei la cal, de forma unei piramide culcate cu vârful înainte, care se află în porțiunea posterioară a tălpii și care are rolul de a proteja țesuturile vii și de a amortiza șocurile. – Furcă + sufix -uță. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FURCUȚĂ: FURCÚȚĂ, furcuțe, substantiv feminin 1. Diminutiv al lui furcă; furchiță. 2. (regional) Furculiță (1). 3. Partea cornoasă a copitei la cal, de forma unei piramide culcate cu vârful înainte, care se află în porțiunea posterioară a tălpii și care are rolul de a proteja țesuturile vii și de a amortiza șocurile. – Furcă + sufix -uță. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru furcuță: furcúță forme, plural e. Transilvania Furculiță. O parte din copita caluluĭ, numită și maĭá. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru furcuță: furcúță substantiv feminin, genitiv dativ articulat furcúței; plural furcúțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru furcuță: furcúță substantiv feminin, genitiv dativ articulat furcúței; plural furcúțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru furcuță: furcuță substantiv verbal FURCULIȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'FURCUTA' furcoiuFURCULEȘTIFURCULÍȚĂFURCULÍȚEFURCÚȚĂFurdFURDÁFURDUIfurésc |
GRAMATICA cuvântului furcuță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului furcuță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul furcuță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE furcuţă? Vezi cuvântul furcuţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul furcuţă?[ fur-cu-ţă ] Se pare că cuvântul furcuţă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL furcuță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și face de cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul furcuță are forma: furcúțe
