eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție general


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
General [ ge-ne-ral ]
VEZI SINONIME PENTRU general PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului general în mai multe dicționare

Definițiile pentru general din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
GENERAL
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL2, -Ă, generali, -e, adjectiv

1. (În opoziție cu particular) Comun tuturor ființelor sau obiectelor (dintr-o anumită categorie). Caracterele generale ale mamiferelor.
       • (Substantivat, n.) E o punte între știință și artă, în sensul că și arta expune generalul, însă concret. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 5/4.
♦ (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care se referă la toată lumea; care cuprinde pe toți, la care participă toată lumea. Cauză generală. ▭ După o clipă de consternare generală, Deliceanu exclamă în culmea indignării: Asta e provocare directă la rebeliune! REBREANU, R. II 25. Sistemul dumitale... este a sacrifica interesele generale în favoarea intereselor individuale. BOLINTINEANU, O. 440.
       • Criza generală a capitalismului vezi criză.

2. Care privește ceva în ansamblu, care se ocupă în linii mari de ceva (fără oprire la detalii de specialitate). Medicină generală. Noțiuni generale de astronomie. ▭ Scoțînd în relief faptele fundamentale, recapitularea stimulează puterea de judecată a elevilor, îi ajută să-și formeze o concepție generală științifică despre lume. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 293, 1/1.
♦ (În opoziție cu parțial) Care îmbrățișează toate aspectele, cunoștințele, datele etc. Examen general.
       • Cultură generală = (spre deosebire de cultura profesională sau de specialitate) cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor și cuceririlor din diferitele domenii ale științei și ale artei.
       • Locuţiune adverbiala În general = a) în ansamblu, în linii mari; îndeobște. Tînărul povesti că în general a găsit liniște. REBREANU, R. II 25; b) fără referire la un caz anumit; vag. Dă-mi un exemplu, nu-mi vorbi în general. În linii generale (sau în termeni generali) = în punctele esențiale, în aspectele principale. A prezenta o problemă în linii generale.

3. (Despre un fenomen, o situație; în opoziție cu local) Care se întîmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde totul. Ploaie generală. Anestezie generală.

4. (Ca determinant al unor substantive) Care are toată răspunderea în conducerea unei diviziuni anumite dintr-un minister, dintr-o instituție, întreprindere sau dintr-o organizație de masă. Director general
       • Adunare generală = adunare (II 2), adesea reprezentînd organul suprem de conducere al unei organizații, la care iau parte, cu drept de vot, toți membrii acesteia. Adunarea generală este organul suprem de conducere al gospodăriei. STAT. GOSP. AGR. 40.
Forme diferite ale cuvantului general: general-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



GENERAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL2, -Ă, generali, -e, adjectiv

1. Care este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie.
♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie; specializare categorie filosofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă.
♦ (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care cuprinde pe toți, la care participă toți (sau marea majoritate).

2. Care privește ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale, care se ocupă în linii mari de ceva.
       • Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei.
       • Locuţiune adverbiala În general = în linii mari; fără referire la un caz anumit.

3. Care se întâmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde o arie foarte largă sau totul.

4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc. Director general.

– Din limba franceza général, latina generalis.
Forme diferite ale cuvantului general: general-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GENERAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL2, -Ă, generali, -e, adjectiv

1. Care este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie.
♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie; specializare categorie filozofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă.
♦ (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care cuprinde pe toți, la care participă toți (sau marea majoritate).

2. Care privește ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale, care se ocupă în linii mari de ceva.
       • Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei.
       • Locuţiune adverbiala În general = în linii mari; fără referire la un caz anumit.

3. Care se întâmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde o arie foarte largă sau totul.

4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc. Director general.

– Din limba franceza général, latina generalis.
Forme diferite ale cuvantului general: general-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

GENERAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL1 generală (generali, generale)

1) (în opoziție cu particular, individual) Care se referă la toate cazurile sau la toți indivizii. Observații generale. Regulă generală.

2) Care interesează pe marea majoritate sau pe toți; la care participă marea majoritate sau toți. Grevă generală.
       • Repetiție generală ultima repetiție înaintea unei reprezentații în public.

3) și substantival Care este propriu tuturor elementelor unei clase; comun. Trăsătură generală.

4) Care cuprinde esențialul. Plan general.
       • În general luând în considerație doar cazurile de bază; fără referire la un caz particular. În linii generale (sau mari) în ansamblu; exceptând detaliile.

5) (în opoziție cu local) Care se extinde peste tot; care cuprinde ceva în întregime. Anestezie generală.

6) Care poartă toată răspunderea în conducerea unui domeniu de activitate. Director general. /<lat. generalis, limba franceza général
Forme diferite ale cuvantului general: generală

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



GENERAL, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru GENERAL, -Ă:
GENERÁL, -Ă adjectiv

1. Comun, aplicabil unui mare număr de persoane, de ființe sau de lucruri dintr-o anumită categorie.
♦ Care privește multă lume, la care ia parte multă lume.

2. Universal.
♦ Care privește (se ocupă de) ceva în linii mari, în ansamblu, în ceea ce are esențial.
♦ (Despre noțiuni) Care rezultă dintr-o generalizare.

3. Care are loc, care există pe o mare întindere.

4. (Despre funcții, grade etc.) De rang superior; care poartă răspunderea unei direcții, a unei instituții, a unei întreprinderi etc. // substantiv neutru (filozofie) Categorie filozofică care desemnează unitatea trăsăturilor fundamentale ale unei clase de obiecte și procese care, desemnând esențialul, se manifestă ca lege a existenței și dezvoltării acestora. [conform limba franceza général, italiana generale, latina generalis].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

GENERAL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL1, generali, substantiv masculin Grad în ierarhia militară superior gradului de ofițer (azi, în ordinea ierarhică: general-maior, general-locotenent, general-colonel, general de armată); persoană avînd acest grad. S-a arătat printr-o crăpătură a ușii o șapcă de general. CAMILAR, N. II 92. Generalul trecu prin fața frontului. BRĂESCU, vezi A. 107. În trecerea sa prin principate, generalul Kisseleff studie istoria și situația generală a principatelor. BOLINTINEANU, O. 253.

– Variante: (neobișnuit) generár (NEGRUZZI, S. I 115), (popular și familiar) ghenerál (CAMILAR, N. I 304, HODOȘ, P. P. 228), (învechit) ghenerár (GHICA, S. 15), (popular) ghinărár (COȘBUC, P. I 57, ALECSANDRI, T. 199, TEODORESCU, P. P. 174) substantiv masculin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

GENERAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL2, -Ă

I. adjectiv

1. comun, aplicabil unui mare număr de persoane, ființe sau obiecte dintr-o anumită categorie.
       • care privește pe toți, la care ia parte multă lume.

2. universal.
       • care privește, se ocupă de ceva în linii mari, în ceea ce are esențial.
       • (despre noțiuni) care rezultă dintr-o generalizare.

3. care are loc, există pe o mare întindere.

4. (despre funcții, grade etc.) de rang superior; care poartă răspunderea unei direcții, a unei instituții, întreprinderi etc.

II. substantiv neutru categorie desemnând unitatea trăsăturilor fundamentale, esențiale ale unei clase de obiecte și procese, care se manifestă ca lege a existenței și dezvoltării acestora. (< limba franceza général, latina generalis)
Forme diferite ale cuvantului general: general-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

GENERAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL2 generali m. Ofițer cu grad superior celui de colonel. * general-maior ofițer cu grad superior celui de colonel și inferior celui de general-locotenent. general-locotenent ofițer cu grad superior celui de general-maior și inferior celui de general-colonel. general-colonel ofițer cu grad superior celui de general-locotenent și inferior celui de general de armată. general de armată ofițer cu grad superior celui de general-colonel. /<fr. général, germana General
Forme diferite ale cuvantului general: generali

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

general
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru general:
generál (generálă), adjectiv

– Care este comun tuturor ființelor sau obiectelor din aceeași categorie. în franceză général.

– derivat general, substantiv masculin (grad de ofițer superior), din limba franceza , cu multe variantă învechit sau popular: gheneral, ghenerar, ghineral, ghinărar(iu), intrare în limbă din secolul XVIII prin intermediul limba rusă

– derivat (din limba franceza ) generalisim, substantiv masculin; generalitate, substantiv feminin; generaliza, verb
Forme diferite ale cuvantului general: generálă

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

GENERAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL1, generali, substantiv masculin Denumire generică pentru gradele de ofițeri superioare gradului de colonel; persoană care are un astfel de grad. [Variante: ghenerár, ghinărár substantiv masculin]

– Din limba franceza général. conform limba rusă gheneral.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GENERAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL1, generali, substantiv masculin Denumire generică pentru gradele de ofițeri superioare gradului de colonel; persoană care are un astfel de grad. [Variante: ghenerár, ghinărár substantiv masculin]

– Din limba franceza général. conform limba rusă gheneral.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

GENERAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL substantiv masculin Cel mai mare grad în ierarhia militară; (prin extensie) șef al unei armate, comandant militar.
♦ Persoană care deține acest grad. [conform limba franceza général, limba rusă gheneral, germana General].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

GENERAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL1 substantiv masculin

1. cel mai mare grad în ierarhia militară; (prin extensie) șef al unei armate, comandant militar.

2. superior al unui ordin religios. (< limba franceza général, limba rusă gheneral)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

GENERAL
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERÁL, -Ă adjectiv (conform limba franceza général, italiana generale, latina generalis): în sintagmele fonetică generală, gramatică generală, lingvistică generală și sens general (vezi).
Forme diferite ale cuvantului general: general-Ă

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

GENERAL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GENERAL:
GENERAL adjectiv

1. colectiv, comun, obștesc, public. (Probleme de interes general.)

2. obștesc. universal. (Pace general.)

3. unanim. (Părerea general.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

general
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru general:
general m. comandant de brigadă, de divizie sau de corp de armată.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

general
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru general:
generál adjectiv masculin, plural generáli; forme singular generálă, plural generále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

general
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru general:
generál1 adjectiv masculin, plural generáli; forme generálă, plural generále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

general
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru general:
generál2 substantiv masculin, plural generáli; abreviere g-ral/gen.
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

General
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru General:
General ≠ individual, particular
Definiție sursă: Dicționar de antonime

general
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru general:
generál substantiv masculin, plural generáli
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

general
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru general:
generál (în general) locuţiune adverbiala
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

General
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru General:
General ≠ unic
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'GENERAL'
genealogístgenealogístăgenecologíeGENERÁGeneralgenerál-colonélgenerál-locotenéntgenerál-maiórgeneralát

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL General
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului general dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
GENERÁL1 generală generali, generale 1 în opoziție cu particular, individual Care se referă la toate cazurile sau la toți indivizii.
Observații generale.
Regulă generală.
Grevă generală.
       • Repetiție generală ultima repetiție înaintea unei reprezentații în public.
Trăsătură generală.
Plan general.
       • În general luând în considerație doar cazurile de bază; fără referire la un caz particular.
În linii generale sau mari în ansamblu; exceptând detaliile.
Anestezie generală.
Director general.
GENERÁL2 generali m.
* general-maior ofițer cu grad superior celui de colonel și inferior celui de general-locotenent.
General-locotenent ofițer cu grad superior celui de general-maior și inferior celui de general-colonel.
General-colonel ofițer cu grad superior celui de general-locotenent și inferior celui de general de armată.
General de armată ofițer cu grad superior celui de general-colonel.
Probleme de interes general.
Pace general.
Părerea general.
Probleme de interes general.
Generál în general locuţiune adverbiala.

GRAMATICA cuvântului General?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului general.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul General poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul General sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul general are forma: generáli
    VEZI PLURALUL pentru General la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE general?
Vezi cuvântul general desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul general?
[ ge-ne-ral ]
Se pare că cuvântul general are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL General
Inţelegi mai uşor cuvântul general dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Cultură generală = spre deosebire de cultura profesională sau de specialitate cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor și cuceririlor din diferitele domenii ale științei și ale artei
Locuţiune adverbiala În general = a în ansamblu, în linii mari; îndeobște
În linii generale sau în termeni generali = în punctele esențiale, în aspectele principale
Director general Adunare generală = adunare II 2, adesea reprezentînd organul suprem de conducere al unei organizații, la care iau parte, cu drept de vot, toți membrii acesteia
Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei
Locuţiune adverbiala În general = în linii mari; fără referire la un caz anumit
Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei
Locuţiune adverbiala În general = în linii mari; fără referire la un caz anumit



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL General

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Reflexiv a se băga în sufletul sau în ochii, sub pielea cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
de fapt, efectiv, în adevăr
a merge încet și cu grijă
a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste interesată etc
a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe să facă ceva; a face ceva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?