eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție german


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
German [ ger-man ]
VEZI SINONIME PENTRU german PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului german în mai multe dicționare

Definițiile pentru german din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN, -Ă (< latina Germanicus) substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme (La m. plural ) Denumirea generală a unor popoare indo-europene (goții, vandalii, francii, longobarzii, burgunzii, anglii, saxonii etc.), care au locuit în Antichitate în centrul, V și E Europei ori au migrat dinspre E și NE sub presiunea hunilor și avarilor.
♦ Persoană aparținând uneia dintre aceste populații.

2. S. m. și forme (La m. plural ) Popor care s-a constituit ca națiune pe teritoriul Germaniei. Mai trăiesc în S.U.A., Canada, Austria, Elveția, Rusia, Kazahstan, Țările Baltice, Brazilia și România. De religie protestantă și catolică.

3. Adj. Care aparține Germaniei sau populației, ei, privitor la Germania sau la populația ei.
       • Arta german = artă dezvoltată pe teritoriul Germaniei și Austriei. Începutul arhitecturii în piatră este marcat de Capela Palatină din Aachen (secolul 8). Romanicul este ilustrat de catedralele din Speyer, Worms, Mainz, Viena, goticul, de catedralele din Bamberg, Naumburg, Köln, iar spiritul Renașterii italiene numai în construcția câtorva palate (Heidelberg). Un moment reprezentativ îl constituie barocul germanic din secolul 18, reprezentat de palate și biserici construite de arhitecții Fischer von Erlach, frații C.D. și E.Q. Asam, M.D. Pöppelmann etc. Neoclasicismul este reprezentat prin K.F. Schinkel, C.G. Langhans, Leo von Klenze. secolul 19 cunoaște și o revenire la vechile stiluri, iar la sfârșitul său se manifestă tendințele Jugendstil-ului. Caracteristic secolul 20 este încercarea artiștilor de la Deutscher Werkbund de a crea o arhitectură funcțională, direcție continuată de Bauhaus. Sculptura medievală este obgat reprezentată, atât de cea romanică (la catedrala din Hildesheim) cât, mai ales, de cea gotică (la catedralele din Bamberg, Naumburg), în care se cristalizează trăsături specifice, continuate de sculptura din epoca Renașterii prin vezi Stoss, T. Riemenschneider, M. Pacher, M. Schongauer, și prin familia de bronzieri Vischer. Neoclasicismul, teoretizat de Lessing și Winckelmann, a fost reprezentat de A.R. Mengs, Chr.D. Rauch și J.G. Schadow. W. Lehmbruck și E. Barlach sunt cei mai de seamă sculptori din primele decenii ale secolul 20. Școlile regionale de pictori și gravori din secolul 15 (Westfalia, Franconia ș.a.) culminează, în secolul 16, cu Dürer, Altdorfer, Grünewald, Cranach cel Bătrân, Holbein cel Tânăr. În pictura secolul 19, după secole de declin, se afirmă artiști ca A. von Menzel, M. Liebermann, W. Leibl. Germania a fost patria expresionismului (E. Nolde, E.L. Kirchner, German Grosz), dar și a lui P. Klee, unul dintre promotorii artei abstracte.
♦ (Substantivat, forme) Limbă indo-europeană din familia limbilor germanice. Are c. 120 termen militar vorbitori. Este limbă oficială în Germania, Austria, Elveția. Ortografie în general fonetică, grafie latină.
Forme diferite ale cuvantului german: german-Ă

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

GERMAN
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN, -Ă, germani, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme (La plural ) Denumire generală dată unor popoare indo-europene care au locuit, în antichitate, în centrul, vestul și nordul Europei; (și la sg.) persoană aparținând unuia dintre aceste popoare.

2. S. m. și forme Persoană care face parte din populația de bază a Germaniei sau este originară de acolo.

3. Adj. Care aparține Germaniei sau germanilor (1, 2), privitor la Germania sau la germani; nemțesc.
♦ (Substantivat, forme) Limba germană.

– Din latina Germanus.
Forme diferite ale cuvantului german: german-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

GERMAN
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN, -Ă, germani, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme (La plural ) Denumire dată unor popoare indo-europene care au locuit, în Antichitate, în centrul, vestul și nordul Europei; (și la sg.) persoană aparținând unuia dintre aceste popoare.

2. S. m. și forme Persoană care face parte din populația Germaniei sau este originară de acolo.

3. Adj. Care aparține Germaniei sau germanilor (1, 2), privitor la Germania ori la germani; nemțesc.
♦ (Substantivat, forme ) Limba germană.

– Din latina Germanus.
Forme diferite ale cuvantului german: german-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GERMAN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN2 germană (germani, germane) m. și forme

1) Persoană care făcea parte din unul dintre popoarele indo-europene (goții, vandalii, saxonii etc.) ce au locuit în antichitate în centrul, vestul și nordul Europei.

2) Persoană care face parte din populația de bază a Germaniei (și a Austriei) sau este originară din Germania (sau din Austria); neamț. /<lat. Germanus
Forme diferite ale cuvantului german: germană

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

GERMAN
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN1, -Ă, germani, -e, adjectiv Care este propriu germanilor, a(l) germanilor; originar din Germania. Limba și literatura germană. Poporul german. ▭ Delegația sovietică propune să se pornească de la premisa că problema germană este in primul rînd o chestiune a poporului german însuși, a germanilor înșiși. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2886.
Forme diferite ale cuvantului german: german-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

GERMAN
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN2, -Ă, germani, -e, substantiv masculin și forme Persoană care face parte din populația de bază a Germaniei; neamț. Dacă Romînia n-a fost cotropită în întregime de germani [în 1916], aceasta se datorește ajutorului armatelor ruse și eroismului ostașului romîn. istorie R.P.R. 497.
Forme diferite ale cuvantului german: german-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

GERMAN
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN, -Ă I substantiv masculin (la plural) popoare indo-europene care au locuit în antichitate în centrul, vestul și estul Europei.

II. adjectiv, substantiv masculin forme (locuitor) din Germania.
       • (substantiv feminin) limbă vorbită de germani (II). (< latina germanus, limba franceza germain)
Forme diferite ale cuvantului german: german-Ă germani

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

german
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru german:
germán (germánă), adjectiv

– Neamț. latina germanus (secolul XIX).

– derivat germanic, adjectiv; germanism, substantiv neutru; germanist, substantiv masculin; germanistică, substantiv feminin; germaniza, verb; germanofil, adjectiv; germanofob, adjectiv; antigerman, adjectiv
Forme diferite ale cuvantului german: germánă

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

german
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru german:
*germán, -ă substantiv (latina Germanus). Locuitor din Germania saŭ de limbă germană. Neamț. Adj. Germanic, nemțesc.
Forme diferite ale cuvantului german: german-ă duce germande germanta

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

GERMAN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMÁN1 germană (germani, germane) Care aparține Germaniei sau populației ei; din Germania; nemțesc. /<lat. Germanus
Forme diferite ale cuvantului german: germană

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

german
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru german:
germán substantiv masculin, adjectiv masculin, plural germáni; forme singular germánă, genitiv dativ articulat germánei, plural germáne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

GERMAN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GERMAN:
GERMAN substantiv, adjectiv

1. substantiv neamț.

2. adjectiv germanic, nemțesc, (învechit) tudesc. (Populație german.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

german
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru german:
german a. relativ la Germanii moderni: imperiul german. ║ m. locuitor din Germania.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

german
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru german:
germán adjectiv masculin, substantiv masculin, plural germáni; adjectiv feminin, substantiv feminin germánă, plural germáne
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'GERMAN'
GERIOPSIHÓZĂgerișórGERLACHGERLACHOVKAGERMÁNGERMÁNĂGERMĂNÁRGERMÁNCĂGERMANI

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL german
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului german dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
GERMÁN2 germană germani, germane m.
GERMÁN1 germană germani, germane Care aparține Germaniei sau populației ei; din Germania; nemțesc.
Populație german.
Populație german.

GRAMATICA cuvântului german?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului german.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul german poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul german sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • single icon La singular substantivul german are forma: germánă
  • group icon La plural substantivul german are forma: germáni
VEZI PLURALUL pentru german la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE german?
Vezi cuvântul german desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul german?
[ ger-man ]
Se pare că cuvântul german are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL german
Inţelegi mai uşor cuvântul german dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
= artă dezvoltată pe teritoriul Germaniei și Austriei

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL german

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Reflexiv a i se lungi cuiva urechile de foame?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cale ferată
imagine, gând care revine mereu în mintea cuiva
a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând
cele patru părți ridicate ale bulbului rahidian
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app