 | as |
|
| Haină [ ha-i-nă ] VEZI SINONIME PENTRU haină PE ESINONIME.COM definiția cuvântului haina în mai multe dicționareDefinițiile pentru haina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HAINĂ: HÁINĂ, haine, substantiv feminin (La plural ) Termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte (în special) bărbătești, care acoperă corpul peste albituri. Hainele de pe feciori Sclipeau de-argint. COȘBUC, P. I 55. Cere să-ți deie calul, armele și hainele. CREANGĂ, P. 191. Mă jur în ceas curat Să-ți torc haine de matasă, Haine mîndre de-mpărat. ALECSANDRI, P. I 9. Cînd bătea ceasul la nouă, Mă-mbrăcam în haine nouă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 300. • Un rînd de haine = un costum bărbătesc complet, constînd din pantaloni, veston și (uneori) vestă. Haine nemțești vezi nemțesc. Haine gata vezi gata. • (Rar la sg., cu valoare de plural ) Pe mine mă dezgustă și o haină nouă. C. PETRESCU, C. vezi 303. (expresie) Îmi dau (sau mi-aș da) și haina de pe mine = aș da totul, aș da orice (pentru a obține ceea ce doresc). ♦ (Prin restricție, la sg.) Obiect de îmbrăcăminte bărbătească care acoperă partea de sus a corpului. vezi surtuc, veston. Maria scutură în stradă o haină de lucru. DAVIDOGLU, M. 15. Haina lui simplă, închisă pînă sub bărbie, e una din hainele obișnuite. STANCU, U.R.S.S. 37. Iar colo bătrînul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate. EMINESCU, O. I 132. Cît vei auzi că încep a croi cîte una mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei. ODOBESCU, S. III 46. • Haină-albastră = poreclă dată de țărani boierilor. Din școalele rurale... ies... aspiranți la posturile salariate ale comunelor, notari și scriitori, ziși prin sate haină-albastră. ODOBESCU, S. III 357. ♦ Veșmînt lung și larg care acoperă tot trupul. Amîndoi [oștenii] purtau haina de-atunci a călărimii boierești. SADOVEANU, O. VII 17. Abia se ține haina cea bogată Prinsă ușor cu un colan de pai. EMINESCU, O. IV 77. • figurat Izvorau în taină, Cu-a lor de aur haină, A nopții stele mari. EMINESCU, O. IV 193. Mii de gînduri mă împresură în restimpul amurgului, cînd natura-ntreagă se acopere cu o haină fantastică. ALECSANDRI, PR. 291. ♦ (Rar) Halat de casă. O haină lungă și veche îi acoperă trupul pînă-n călcîie. VLAHUȚĂ, O. A. 441. ♦ Palton femeiesc. Haină de blană. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru HAINĂ: HÁINĂ, haine, substantiv feminin 1. (La plural ) Termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte (în special) bărbătești. • Un rând de haine = un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou (și vestă). ♦ (La sg.) Îmbrăcăminte bărbătească pentru partea de sus a corpului; sacou. ♦ Veșmânt lung și larg care acoperă tot trupul. ♦ Palton. • Expresia: A(-și) da și haina de pe el = a face sau a fi dispus să facă orice sacrificiu (pentru a obține ceea ce dorește). 2. (biologie; în sintagma) Haină de nuntă = înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor pești, batracieni sau păsări în perioada împerecherii. – Din limba bulgară halina, sârbo-croată háljina. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru HAINĂ: HÁINĂ, haine, substantiv feminin 1. (La plural ) Termen generic pentru obiectele de îmbrăcăminte (în special) bărbătești. • Un rând de haine = un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou (și vestă). ♦ (La sg.) Îmbrăcăminte bărbătească pentru partea de sus a corpului; sacou. ♦ Veșmânt lung și larg care acoperă tot trupul. ♦ Palton. • Expresia: A(-și) da și haina de pe el = a face sau a fi dispus să facă orice sacrificiu (pentru a obține ceea ce dorește). 2. (biologie; în sintagma) Haină de nuntă = înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor pești, batracieni sau păsări în perioada împerecherii. – Din limba bulgară halina, limba sârbă háljina. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru haină: háină (háine), substantiv feminin – Obiect de îmbrăcăminte exterior. limba sârbă haljina (Diez, Gramm., I, 444; Cihac, II, 133; DAR). – derivat hăinar, substantiv masculin (vînzător de haine de gata); hăinărie, substantiv feminin (prăvălie de confecții); hăinet, substantiv feminin (cantitate de haine); înhăinura (variantă înhăimura), verb (a îmbrăca), conform înfășura. La Stoica Ludescu (secolul XVIII) apare haină, substantiv feminin (parolă, consemn), despre care nu știm dacă este același cuvînt. Haibăr, substantiv neutru (haină) este o încrucișare a lui haină cu laibăr (DAR), derivat înhăibăra, verb (a îmbrăca). Forme diferite ale cuvantului haina: háine Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru HAINĂ: HÁINĂ hainae forme 1) Obiect de îmbrăcăminte; strai. haina de iarnă. • haina nupțială (sau de nuntă) înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor vertebrate în perioada împerecherii. 2) Piesă vestimentară bărbătească purtată peste cămașă; veston. [G.-D. hainei] /<bulg. halina, limba sârbă háljina Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru HAINĂ: HAINĂ substantiv 1. – N. (RI XIV 203); – T. (Mar). 2. Haine b., 1643 (AO VI 426); Poiana lui – (Cras 102); Hăinescul t. (AO XVI 252). 3. Compuse: Hainăroșie fam. (Filipeștii de Pădure); Hainăroșii, Gh., mold. (BCI IV 179). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru HAINĂ: HAINĂ s. 1. îmbrăcăminte, strai, veșmînt, (popular și fam.) buleandră, țoală, (regional) rufă, (Transilvania și Maramures) halub, (deprindere) hanță. (Ia-ți o haina pe tine.) 2. palton. (Poartă o haina de blană.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru haină: haină forme ceeace servă a acoperi corpul: figurat haina nopții EM. [slava HALĬNA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru haină: háină substantiv feminin, genitiv dativ articulat háinei; plural háine Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru haină: háină substantiv feminin, genitiv dativ articulat háinei; plural háine Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'HAINA' hăimănălíHAIMANALÎ́CHĂIMĂNÍHainHÁINĂHAINAN 1.hăinárhăinăríeHAINAUT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL haină Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului haină dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii HÁINĂ hainăe forme 1 Obiect de îmbrăcăminte; strai. Haină de iarnă. • haină nupțială sau de nuntă înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor vertebrate în perioada împerecherii. Ia-ți o haină pe tine. Poartă o haină de blană. Ia-ți o haină pe tine. Poartă o haină de blană. |
GRAMATICA cuvântului haină? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului haină. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul haină poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE haină? Vezi cuvântul haină desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul haină?[ ha-i-nă ] Se pare că cuvântul haină are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL haină Inţelegi mai uşor cuvântul haină dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Un rînd de haine = un costum bărbătesc complet, constînd din pantaloni, veston și uneori vestă Expresie Îmi dau sau mi-aș da și haina de pe mine = aș da totul, aș da orice pentru a obține ceea ce doresc Haină-albastră = poreclă dată de țărani boierilor Un rând de haine = un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou și vestă A-și da și haina de pe el = a face sau a fi dispus să facă orice sacrificiu pentru a obține ceea ce dorește Biologie; în sintagma Haină de nuntă = înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor pești, batracieni sau păsări în perioada împerecherii Un rând de haine = un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou și vestă A-și da și haina de pe el = a face sau a fi dispus să facă orice sacrificiu pentru a obține ceea ce dorește Biologie; în sintagma Haină de nuntă = înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor pești, batracieni sau păsări în perioada împerecherii |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL haină |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma cheag sangvin?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul haină are forma: háine
