eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ialomita


EXPRESII GRAMATICĂSILABE
Ialomiţa 1. [ ia-lo-mi-ţa 1. ]
VEZI SINONIME PENTRU ialomiţa 1. PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului ialomita în mai multe dicționare

Definițiile pentru ialomita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
IALOMIȚA 1.
   
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru IALOMIȚA 1.:
IALOMIȚA

1. Râu, afl. stg. al Dunării, pe terit. comerț Giurgeni, în zona fostului sat Piua Petrii; 417 km. Izv. din masivul Bucegi, de la 2.395 m alt., din apropierea vf. Omu. În cursul superior formează cheile Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei și Orzei, apoi străbate zona subcarpatică (între Moroeni și Târgoviște), câmpiile Târgoviștei, Ploieștiului, Gherghiței și Bărăganul (de la V la E). Hidrocentrale (Dobrești, 16 MW, și Moroeni, 15,3 MW) în cursul superior și irigații în cel înferior. Caracteristic pentru cursul inferior este numărul mare de limanuri fluviatile ce însoțesc malul său dr. (Snagov, Căldărușani) și mai ales pe cel stg. (Fundata, Perieți, Amara, Strachina ș.a.). Afl. pr.: Cricovu Dulce, Prahova, Sărata. Denumirea antică: Naparis. Pe cursul superior al I., la 2 sept. 1442, Iancu de Hunedoara a înfrânt o puternică armată otomană condusă de beglerbegul Rumeliei, Șehabeddin.

2. Peștera Ialomiței, peșteră săpată de pârâul Horoaba (afl. al Ialomiței) în calcarele jurasice din culmea de SE a muntelui Bătrâna (masivul Bucegi), la 1.530 m alt. absolută, pe versantul dr. al Cheilor Ialomiței, la 10 km aval de obârșia văii. Lungime: 804 m; galerii fosile și active dispuse pe două etaje, cu o diferență de nivel de 60 m. Temp.: 9-12°C; umiditate 85-100%. Amenajată cu trotuare și scări de lemn; parțial electrificată. Aici au fost găsite numeroase schelete de Ursus spelaeus. Cunoscută și sub numele de Peștera Ialomicioarei. La gura peșterii a existat un schit cu biserică de lemn (secolul 16), mistuit de mai multe incendii (1819, 1940, 1961); după ultimul nu a mai fost refăcut. În apropiere se află un nou schit, numit Peștera-Cocora, cu biserica Nașterea Maicii Domnului (1901, renovată în 1961).

3. Județ în SE României, pe cursul inferior al Ialomiței și pe brațul Borcea, în partea centrală a Câmpiei Bărăganului; 4.453 km2; 304.803 locuțiune (1998), din care 41,7% în mediul urban; densitatea: 68,5 locuțiune/km2. Reșed.: municipiul Slobozia. Orașe: Fetești (municipiu), Țăndărei, Urziceni (municipiu). Comune: 49. Relief predominant de câmpie (Câmpia Bărăganului), cu ușoare denivelări marcate de terasele Dunării și Ialomiței și de crovurile și dunele de nisip. Climă temperat-continentală cu un pronunțat grad de continentalism, care determină contraste mari între vară și iarnă (amplitudinea medie anuală de 25,1°C); precipitații scăzute (400-500 mm/an); vânturi predominante dinspre NE (crivățul), SV (austrul) și SE (băltărețul). Rețeaua hidrografică, cu o densitate scăzută, este reprezentată prin cursul inferior al Ialomiței și brațul Borcea al Dunării. Lacuri cu ape clorurate, sulfuroase, sodice, cu nămoluri sapropelice (Amara, Strachina, Fundata, Perieți). Resurse naturale: matematică de construcții (nisipuri, pietrișuri, argile), zăcăminte de țiței și gaze naturale (Urziceni, Manasia, Gârbovi, Gheorghe Doja, Grindu, Fierbinți-Târg, Malu ș.a.). Economia jud. se caracterizează printr-o însemnată prod. agricolă-cerealieră, îmbinată cu creșterea animalelor, cultura plantelor industriale și prin dezvoltarea unei industrii legate de valorificarea produselor agricole. Cea mai importantă ramură industrie a jud. este cea alimentație, urmată de industrie chimică, a construcții de mașini, textilă, a matematică de construcții ș.a. În 1996, supr. agricolă a jud. era de 373.867 ha, din care 347.273 ha reveneau terenurilor arabile (92,9% din totalul terenurilor agricole), 18.996 ha pășunilor și fânețelor naturale, 6.902 ha viilor și pepinierelor viticole, 696 ha livezilor și pepinierelor pomicole. În același an, pr. culturi agricole erau: porumb (130.837 ha), grâu și secară (72.567 ha), plante oleaginoase (68.575 ha), floarea-soarelui (60.153 ha), orz și orzoaică (17.165 ha), leguminoase pentru boabe, plante pentru nutreț (24.532 ha), sfeclă de zahăr, legume etc. În 1997, sectorul zootehnic cuprindea 53.000 capete bovine, 528.000 capete porcine, 191.000 capete ovine; avicultură (1.355.000 capete); apicultură (10.000 familii de albine). C. forme (1996): 276 km (101 km electrificate); drumuri: 1.102 km (345 km modernizate). În 1996, în jud,

Ialomita 1. își desfășurau activitatea 152 școli generale, 15 licee, zece școli profesionale, 146 grădinițe de copii, șapte case de cultură, 179 biblioteci, cu 1,5 termen militar vol. În jud

Ialomita 1. se află câteva obiective turistice (zona lacurilor Amara, Fundata, Strachina) și rezervațiile naturale Caiafele și Moroiu (mistreți, căprioare, cerbi lopătari, dropia

– declarată monument al naturii

– ș.a.), determinând turismul de tranzit. Indicativ auto: IL.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic



Ialomița
Alte etimologii românești dă următoarea definitie pentru Ialomița:
Ialomița În ER, p. 103, am presupus ca etimon pentru numele propriu Ialomița o formă slavă *jalovĭnica, neatestată. O găsesc acum în mai multe documente; de două ori la Lucia Djamo-Diaconiță, Limba documentelor slavo-române emise în Țara Românească în secolul XIV-XV: la p, 231, дo oγcміa Млoвинци (document din 1421), și la p.238, дo γcміa елoвинцe (document din 1467; fără îndoială e vorba tot de Ialomița); apoi la G. Mihăilă, Dicționar al limbii române vechi, p. 151, дo олoвинцe (document din 1507).
Definiție sursă: Alte etimologii românești

Ialomița
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Ialomița:
Ialomița forme

1. râu în Muntenia, izvorește din culmea Bucegilor și se varsă în Dunăre după un curs de 330 km.;

2. șes, numit obișnuit Bărăgan;

3. vale prin jud. Dâmbovița;

4. plasă în jud. Ialomița și Dâmbovița;

5. județ așezat în partea de S.-E. a Munteniei, la răsărit de Ilfov: 240 000 locuțiune Cap. Călărași (ialomițean). [slava ĬALOVIȚA, juncă (conform pimnită = pivniță)].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

IALOMIȚĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IALOMIȚĂ:
IÁLOMIȚĂ substantiv feminin vezi ialoviță.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane




CUVINTE APROPIATE DE 'IALOMITA'
IalemusIalenaIalexaIALOMICIOARAIALOMIȚA 1.ialomițeánialomițeáncăialovățialovíță

GRAMATICA cuvântului IALOMIȚĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ialomiţă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul IALOMIȚĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul IALOMIȚĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE ialomiţa 1.?
Vezi cuvântul ialomiţa 1. desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ialomiţa 1.?
[ ia-lo-mi-ţa 1. ]
Se pare că cuvântul ialomiţa 1. are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL IALOMIȚĂ
Inţelegi mai uşor cuvântul ialomiţă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Slava ĬALOVIȚA, juncă conform pimnită = pivniță



© 2022 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ghes, ghesuri, substantiv neutru în expresie a da cuiva ghes?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
radiații electromagnetice cu lungimi de undă foarte scurte, utilizate în radiofonie, în medicină etc
a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte ca să se aleagă brânza
a a da cuiva o lovitură ușoară cu cotul; b a îndemna, a stimula, a îmboldi, a zori să întreprindă ceva
regiune de graniță a imperiului habsburgic, ai cărei locuitori se bucurau de anumite privilegii în schimbul supravegherii și apărării hotarelor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?