eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ie


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Ie [ ie ]
VEZI SINONIME PENTRU ie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ie în mai multe dicționare

Definițiile pentru ie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IE:
ÍE, ii, substantiv feminin

1. Bluză femeiască, caracteristică portului național romînesc, făcută din pînză și împodobită cu cusături alese. O văzu pe Stanca în straiul ei ușor de primăvară de coloare verde, purtînd la sîn pe ie un bujor. SADOVEANU, P. M. 292. Tăcînd, a șters femeia o lacrimă cu ia. COȘBUC, P. I 142. Ancuța, cu cosițele-i plăvițe răsfirate, învălită numai într-o ie subțire și într-o fustă de albă mătase, căzu pe năsipul jilav și moale al prundului. ODOBESCU, S. I 141.

2. Piele groasă care atîrnă sub gîtul boului în chip de gușă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
*ie- și ĭeroglífă forme, plural e (despre ieroglific). Semn din scrierea vechilor Egiptenĭ. figurat Scris greŭ de citit orĭ care nu se poate citi. Lucru încurcat, obscur.

– Scrierea vechilor Egiptenĭ consista din figurĭ săpate și sculptate în temple și pe monumentele publice. Aceste semne reprezentaŭ maĭ întîĭ chear obĭectu, apoĭ numaĭ un sunet, în cît această scriere e și simbolică, și fonetică. Ieroglifele, după ce aŭ rămas multe secule o enigmă, aŭ fost descifrate în fine de Francezu Champollion († 1832).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

IE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IE:
ÍE, ii, substantiv feminin

1. Bluză femeiască caracteristică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, cu mărgele etc.

2. (învechit și popular) Parte a corpului la unele animale, reprezentată printr-o îndoitură a pielii.

– latina [vestis] linea.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

IE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IE:
ÍE, ii, substantiv feminin

1. Bluză femeiască caracteristică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, cu mărgele etc.

2. Parte a corpului la unele animale, reprezentată printr-o îndoitură a pielii.

– latina [vestis] linea.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
ie- și ĭerárh m. (vgr. ῾ierárhes [= arhiereús], despre iereús, preut, și árho, domnesc). Șef al preuților și călugărilor, arhiereŭ. Sfințiĭ Treĭ Ierarhĭ (adică Vasile cel Mare, Grigore Cuvîntătoru de Dumnezeŭ și Ion Gură-de-aur), o sărbătoare ortodoxă la 30 ianuariŭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
*ie- și ĭeremiádă forme, plural e. Lamentațiunea luĭ Ĭeremia, unu din ceĭ patru marĭ profețĭ, care a prezis ruina Ĭerusalimuluĭ și captivitatea Babilonuluĭ și a deplorat nenorocirile patriiĭ luĭ. figurat Plîngere frecŭentă și importună: a-țĭ perde timpu în inútile ieremiade.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
ie- și ĭeroglífic, -ă adjectiv (vgr. ῾ieroglyphikós, despre ῾ierós, sacru, și glýpho, sculptez, gravez. vezi gliptică). De ieroglife, al ieroglifelor: caractere, semne ieroglifice. figurat Încurcat, greŭ de descifrat: scris ieroglific. adverb A scrie ieroglific.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie:


1) íe forme (latina linea [vestis], haĭnă de in, despre lineus, de in; limba franceza linge, spaniolă liña. vezi in, linie. Cp. cu vîlnic). Vest. Cămașă femeĭască țărănească ornată cu cusuturĭ de arnicĭ de orĭ-ce coloare și cu fluturĭ.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
ie- și ĭerarhíe forme (vgr. ῾ierarhia). Calitatea, demnitatea de ierarh. Ordinea și subordonarea celor noŭă cete de îngerĭ. Gradațiunea funcțiunilor bisericeștĭ, militare saŭ civile.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
*ie- și ĭerofánt m. (vgr. ῾ierophántes, despre ῾ierós, sacru, și phaino, arăt). Marele preut care explica misterele la Eleuzina (Grecia). La Roma, marele pontifice.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie:


2) íe forme (latina îlia n. plural , pîntece, coaste. vezi iliac). Vechĭ. Partea de jos a pînteceluĭ, vintre. vezi stinghie 2 și deșert.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
ie- și ĭeromonáh m. (limba neogreacă ῾ieromónahos, despre ῾ierós, sfînt, și mónahos, monah). Călugăr care are rangu de preut.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
ie- și ĭerárhic, -ă adjectiv (vgr. ῾ierarhikós). Care ține de ierarhie: ordine, cale ierarhică. adverb În mod ierarhic.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ie
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ie:
ié adverb

– Da. germana ja. În Transilvania După Pușcariu, Lr., 280, în loc de e(ste), conform fi.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ie-
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ie-:
ie- și ĭerodiácon m. (limba neogreacă ierodiákonos). Călugăr care are rangu de diacon.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

IE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IE:
IE substantiv (Banat, Transilvania și Maramures) spăcel. (Poartă fotă și ie înflorată.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ie:
íe (bluză) substantiv feminin, articulat ía, genitiv dativ articulat íei; plural ii, articulat íile (i-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ie:
íe substantiv feminin, articulat ía, genitiv dativ articulat íei; plural ii, articulat íile (silabe i-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ie
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru ie:
íe adverb (regional) da, așa e!.
Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

IE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru IE:
ÍE substantiv verbal chișiță.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ie
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ie:
ie substantiv verbal CHIȘIȚĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'IE'
idroterápicidroterapíeIdumeuIdyiaÍEIebanIebusițiIecaterinoslavIechimăuți

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ie
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Poartă fotă și ie înflorată.
Poartă fotă și ie înflorată.

GRAMATICA cuvântului ie?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ie poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul ie are forma: ii
VEZI PLURALUL pentru ie la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ie?
Vezi cuvântul ie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ie?
[ ie ]
Se pare că cuvântul ie are o silabă

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ie

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune conjuncție de îndată ce?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
electroanaliză
limbă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni; șosea națională
imediat ce, după ce, când
a necesar în timpul verii; care se poartă în timpul verii; care se practică vara; b despre fructe, plante etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app