 | as |
|
| Imbecil [ im-be-cil ] VEZI SINONIME PENTRU imbecil PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imbecil în mai multe dicționareDefinițiile pentru imbecil din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IMBECIL: IMBECÍL, -Ă, imbecili, -e, substantiv masculin și forme (Adesea termen de ocară) Persoană cu capacități mintale foarte reduse, lipsită de facultatea de a înțelege ușor; slab de minte, neghiob, nătărău. Numai imbecililor le e indiferent ce opinie au. CAMIL PETRESCU, U. N. 150. Bag de seamă că nu pot suporta în liniște să mă crezi un imbecil. SEBASTIAN, T. 63. E mîndria de a-i arăta că nu sînt un imbecil. IBRĂILEANU, A. 44. • (Adjectival) Cel ce-a spus că marile Dureri sînt veșnic mute A fost desigur un cretin, Cu minte imbecilă. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 61. • (Adverbial, rar) Da, șmecherii vor spune că-i imbecil să lupți. BENIUC, vezi 60. Forme diferite ale cuvantului imbecil: imbecil-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMBECIL: IMBECÍL, -Ă, imbecili, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme (Adesea prin exagerare) 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) cu capacități mintale foarte reduse; neghiob, tâmpit. 2. Adj. Care trădează, demonstrează imbecilitate (1). – Din limba franceza imbécile, latina imbecillus. Forme diferite ale cuvantului imbecil: imbecil-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMBECIL: IMBECÍL, -Ă, imbecili, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) cu capacități mintale foarte reduse; neghiob, tâmpit. 2. Adj. Care trădează, demonstrează imbecilitate (1). – Din limba franceza imbécile, latina imbecillus. Forme diferite ale cuvantului imbecil: imbecil-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMBECIL: IMBECÍL, -Ă substantiv masculin și forme, adjectiv (Om) slab de minte, cu capacități mintale foarte reduse; tâmpit. // adjectiv Care prezintă imbecilitate. [< limba franceza imbécile, italiana imbecille, conform latina imbecillus – slab]. Forme diferite ale cuvantului imbecil: imbecil-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IMBECIL: IMBECÍL imbecilă (imbecili, imbecile) și substantival (despre persoane) Care suferă de imbecilitate; cu capacități mintale foarte reduse; cretin; idiot. /<fr. imbécile, latina imbecillus Forme diferite ale cuvantului imbecil: imbecilă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IMBECIL: IMBECÍL, -Ă substantiv masculin forme, adjectiv (om) cu capacități mintale foarte reduse; prost, tâmpit. (< limba franceza imbécile, latina imbecillus) Forme diferite ale cuvantului imbecil: imbecil-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IMBECIL: IMBECIL adjectiv, substantiv (medicina) cretin, idiot, tîmpit, (rar) tîmp, (prin Transilvania, Moldova și Bucovina) mut. (Om imbecil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru imbecil: imbecil a. și m. 1. slab de minte; 2. care vorbește sau lucrează neghiobește. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru imbecil: imbecíl adjectiv masculin, substantiv masculin, plural imbecíli; adjectiv feminin, substantiv feminin imbecílă, plural imbecíle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru imbecil: imbecíl adjectiv masculin, substantiv masculin, plural imbecíli; forme singular imbecílă, plural imbecíle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMBECIL' ÎMBĂTRÎNÍREÎMBĂTRÎNÍTîmbăxéscîmbâzoíIMBECÍLIMBECILITÁTEIMBECILIZÁimbecilizáreIMBECILIZÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL IMBECIL Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului imbecil dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IMBECÍL imbecilă imbecili, imbecile și substantival despre persoane Care suferă de imbecilitate; cu capacități mintale foarte reduse; cretin; idiot. Om imbecil. |
GRAMATICA cuvântului IMBECIL? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului imbecil. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul IMBECIL poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE imbecil? Vezi cuvântul imbecil desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul imbecil?[ im-be-cil ] Se pare că cuvântul imbecil are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL IMBECIL |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tare de înger?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul imbecil are forma: imbecíli
La singular substantivul imbecil are forma: imbecílă
