 | as |
|
| îmbujora [ îm-bu-jo-ra ] VEZI SINONIME PENTRU îmbujora PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imbujora în mai multe dicționareDefinițiile pentru imbujora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a îmbujora (forma la infinitiv) A îmbujora conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMBUJORA: ÎMBUJORÁ, îmbujorez, verb I. reflexiv (Despre obraji, prin extensie despre persoane, uneori determinat prin «la față») A se face roșu ca bujorul, a se aprinde la față, a se înroși, a se rumeni. Se îmbujoră la față, rușinată parcă de cine știe ce gînduri. ARDELEANU, despre 87. Se-mbujorase la față de parcă chiar l-ar fi văzut pe Sandu venind. MIRONESCU, S. A. 83. Obrajii fetei se îmbujorară. SANDU-ALDEA, despre N. 221. – Variantă: bujorá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBUJORA: ÎMBUJORÁ, îmbujorez, verb I. reflexiv (Despre obraji) A se înroși, a se aprinde (ca un bujor); (despre oameni) a se înroși la față. ♦ tranzitiv factitiv (Rar) A face să se înroșească. – În + bujor. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBUJORA: ÎMBUJORÁ, îmbujorez, verb I. reflexiv (Despre obraji) A se înroși, a se aprinde (ca un bujor); (despre oameni) a se înroși la față. ♦ tranzitiv factitiv (Rar) A face să se înroșească. – În + bujor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMBUJORA: ÎMBUJORA verb a (se) împurpura, a (se) înroși, a (se) roși, a (se) rumeni, (învechit) a (se) răsura, (figurat) a (se) aprinde. (S-a imbujora la față.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbujora: îmbujorá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu îmbujoréz, persoana a treia singular: el / ea și plural îmbujoreáză; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural îmbujoréze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbujora: îmbujorá (a imbujora) verb, indicativ prezent 3 îmbujoreáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMBUJORA' ÎMBUIBÁREÎmbuibatÎMBUIBĂTÓRîmbuiguíÎMBUJORÁÎMBUJORÁREÎMBUJORÁTîmbujorézîmbulucít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îmbujora Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îmbujora dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a îmbujora la față. S-a îmbujora la față. îmbujorá a îmbujora verb, indicativ prezent 3 îmbujoreáză. |
GRAMATICA cuvântului îmbujora? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbujora. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbujora poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îmbujora? Vezi cuvântul îmbujora desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbujora?[ îm-bu-jo-ra ] Se pare că cuvântul îmbujora are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îmbujora |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Măsuță de noapte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul îmbujora se conjugă: ei ele îmbujoreáză
