eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție impenitenta


PLURALGRAMATICĂSILABE
Impenitenţă [ im-pe-ni-ten-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU impenitenţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului impenitenta în mai multe dicționare

Definițiile pentru impenitenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPENITENȚĂ:
IMPENITÉNȚĂ substantiv feminin (Rar) Caracterul, starea celui impenitent; nepocăință. [< limba franceza impénitence].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

IMPENITENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMPENITENȚĂ:
IMPENITÉNȚĂ substantiv feminin (livresc) Lipsă de căință, de remușcări.

– Din limba franceza impénitence.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

IMPENITENȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMPENITENȚĂ:
IMPENITÉNȚĂ substantiv feminin Lipsă de căință, de remușcări.

– Din limba franceza impénitence.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

IMPENITENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPENITENȚĂ:
IMPENITÉNȚĂ substantiv feminin lipsit de căință, de remușcări. (< limba franceza impénitence)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

impenitență
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru impenitență:
*impeniténță forme, plural e (latina impoenitentia). Caracteru omuluĭ impenitent.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

impenitență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru impenitență:
impeniténță (livresc) substantiv feminin, genitiv dativ articulat impeniténței
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

impenitență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru impenitență:
impeniténță substantiv feminin, genitiv dativ articulat impeniténței
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'IMPENITENTA'
impenetrántîmpéngîmpenítimpeniténtimpeniténțăîmpențatIMPERATÍVimperativitáteIMPERÁTOR

GRAMATICA cuvântului impenitență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului impenitență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul impenitență poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul impenitență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru impenitență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE impenitenţă?
Vezi cuvântul impenitenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul impenitenţă?
[ im-pe-ni-ten-ţă ]
Se pare că cuvântul impenitenţă are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Strofă alcaică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
verb frecventativ al lui vocāre
pirogalol
strofă compusă din patru versuri: două alcaice, unul iambic și unul coriambic
arcul de cerc vertical măsurat de la orizontul astronomic până la poziția astrului pe bolta cerească
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app