eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție impletitura


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
împletitură [ îm-ple-ti-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU împletitură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului impletitura în mai multe dicționare

Definițiile pentru impletitura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPLETITURĂ:
ÎMPLETITÚRĂ, împletituri, substantiv feminin Fel de a împleti și forma obiectului împletit. Caier verde de mătase, Tot cu-mpletitura-n șase. TEODORESCU, P. P. 31.
♦ (Concretizat) Obiect confecționat prin împletire. Bătrîna a ridicat ochii de pe împletitură. C. PETRESCU, C. vezi 120. Peronul gării, decorat cu împletitură de brad, cu marca județului, slegulețe tricolore și covorul cel roșu al primăriei, este înțesat de lume. CARAGIALE, M. 290.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

împletitură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împletitură:
împletitúră forme, plural ĭ. Lucru împletit, ca cĭorapiĭ și alte articule de îmbrăcăminte, coșurile, pălăriile de paĭe ș. a.

– Vechĭ pletitură.

– Barbarizmu limba franceza tricoŭ orĭ tricotaj e inutil odată ce avem acest cuvânt

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

împletitură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împletitură:
împletitură forme rezultatul împletirii:

1. păr împletit;

2. înfășurare de fire: împletituri de bumbac, de mătase, de lemn.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎMPLETITURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPLETITURĂ:
ÎMPLETITÚRĂ impletiturai forme

1) Mod de a împleti.

2) Obiect obținut prin împletire. [G.-D. împletiturii] /a împleti + sufix impletituraitură
Forme diferite ale cuvantului impletitura: impletiturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎMPLETITURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPLETITURĂ:
ÎMPLETITÚRĂ, împletituri, substantiv feminin Fel de a împleti.
♦ (concretizat) Produs obținut prin împletire.

– Împleti + sufix -tură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎMPLETITURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPLETITURĂ:
ÎMPLETITÚRĂ, împletituri, substantiv feminin Fel de a împleti.
♦ (concretizat) Produs obținut prin împletire.

– Împleti + sufix -tură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

împletitură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împletitură:
împletitúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat împletitúrii; plural împletitúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

împletitură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împletitură:
împletitúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat împletitúrii; plural împletitúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ÎMPLETITURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPLETITURĂ:
ÎMPLETITURĂ substantiv (învechit și regional) pletitură. (O impletitura de nuiele.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'IMPLETITURA'
ÎMPLETÍREÎmpletitîmpletitoáreîmpletitórÎMPLETITÚRĂimpléxIMPLICÁimplicáreimplicát

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎMPLETITURĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împletitură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ÎMPLETITÚRĂ ÎmpletiturĂi forme 1 Mod de a împleti.
împletiturii] /a împleti + sufix ÎmpletiturĂitură.
O ÎmpletiturĂ de nuiele.
O ÎmpletiturĂ de nuiele.

GRAMATICA cuvântului ÎMPLETITURĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împletitură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎMPLETITURĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ÎMPLETITURĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul împletitură are forma: împletitúri
VEZI PLURALUL pentru ÎMPLETITURĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE împletitură?
Vezi cuvântul împletitură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împletitură?
[ îm-ple-ti-tu-ră ]
Se pare că cuvântul împletitură are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎMPLETITURĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A număra foile la sau din plăcintă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
angrenaj făcut cu ajutorul unui lanț
cercetare a unei colectivități pe baza unui eșantion
a-și face prea multe socoteli, a despica firul în patru
platformă folosită ca rampă pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sondă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app