 | as |
|
| Incident [ in-ci-dent ] VEZI SINONIME PENTRU incident PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incident în mai multe dicționareDefinițiile pentru incident din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT, -Ă, incidenți, -te, substantiv neutru, adjectiv I. substantiv neutru 1. Întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni. • Incident de frontieră = ciocnire armată între unități grănicerești care aparțin unor state limitrofe. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecție (secundară și neașteptată) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți. II. Adj. 1. (Despre cuvinte sau propoziții) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze. 2. (fizică; în sintagma) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două medii. – Din limba franceza incident. Forme diferite ale cuvantului incident: incident-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT, -Ă, incidenți, -te, substantiv neutru, adjectiv I. substantiv neutru 1. Întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni. • Incident de frontieră = ciocnire armată între forțele grănicerești a două state vecine. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecție (secundară și neașteptată) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți. II. Adj. 1. (Despre cuvinte sau propoziții) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze. 2. (fizică; în sintagma) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două medii. – Din limba franceza incident. Forme diferite ale cuvantului incident: incident-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT1, incidente, substantiv neutru 1. Întîmplare neașteptată (de obicei neplăcută), caz ivit deodată. După ce se potoli incidentul, își zise în sine că și-a făcut datoria și poate să plece mai departe. REBREANU, R. II 97. • Incident de frontieră = ciocnire armată între forțele grănicerești a două state vecine. 2. (Mai ales în legătură cu verbul «a ridica») Obiecție, contestație (de însemnătate secundară) ridicată (pe neașteptate) în cursul unui proces în legătură cu judecata și de care depinde aceasta. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT, -Ă I. adjectiv 1. (despre cuvinte, propoziții) intercalat între părțile unei propoziții sau ale unei fraze. 2. (despre fascicule de radiații) care atinge o suprafață într-un anumit punct. II. substantiv neutru 1. eveniment neașteptat, neplăcut, care survine în timpul unei activități. • greutate, dificultate. 2. (juridic) obiecție, contestație accesorie la cauza principală a unui proces. (< limba franceza incident) Forme diferite ale cuvantului incident: incident-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT substantiv neutru 1. Întâmplare neplăcută care survine într-o situație, în timpul unei activități. • Incident de frontieră = ciocnire armată între formații grănicerești care aparțin la două state limitrofe. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecție, contestație accesorie la cauza principală a unui proces. [< limba franceza incident]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT1 incidenttă (incidentți, incidentte) 1) gramatică (despre cuvinte, îmbinări de cuvinte, propoziții) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze, neavând legături sintactice cu acestea. 2) fizică (despre raze, fascicule de lumină) Care cade pe suprafața unui corp intersectându-l. /<fr. incident, latina incidens, incidentntis Forme diferite ale cuvantului incident: incidenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT2, -Ă, incidenți, -te, adjectiv 1. (gramatică, despre cuvinte sau propoziții) Care este intercalat între părțile unei propoziții (sau fraze). Propoziție incidentă. Cuvînt incident. 2. (fizică; mai ales în expresie) Rază incidentă = rază care cade pe suprafața unui corp. Forme diferite ale cuvantului incident: incident-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT2 incidente n. 1) Întâmplare neașteptată (și neplăcută), dificultate care survine în cursul unei acțiuni. 2) juridic Obiecție făcută în cursul procesului de una dintre părțile implicate, care poate influența sentința. /<fr. incident, latina incidens, incidentntis Forme diferite ale cuvantului incident: incidente Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT, -Ă adjectiv 1. (Despre cuvinte, propoziții) Intercalat între părțile unei propoziții sau ale unei fraze. 2. Rază incidentă = rază care atinge o suprafață într-un anumit punct. [conform limba franceza incident, italiana incidente]. Forme diferite ale cuvantului incident: incident-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDÉNT, -Ă adjectiv (conform limba franceza incident): în sintagmele cuvânt incident, construcție incidentă, parte de propoziție incidentă și propoziție incidentă (vezi). Forme diferite ale cuvantului incident: incident-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru incident: incidént adjectiv masculin, plural incidénți; forme singular incidéntă, plural incidénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru incident: incidént1 adjectiv masculin, plural incidénți; forme incidéntă, plural incidénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INCIDENT: INCIDENT substantiv (juridic) excepție. (A ridica un incident într-un proces.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru incident: incidént substantiv neutru, plural incidénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru incident: incidént2 substantiv neutru, plural incidénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCIDENT' inchizitórinchizitoriálÍNCIINCICATRIZÁBILINCIDÉNTincidénțăINCIDENTÁLÎNCIFRÁÎNCIFRÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL INCIDENT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului incident dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INCIDÉNT1 incidenttă incidentți, incidentte 1 gramatică despre cuvinte, îmbinări de cuvinte, propoziții Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze, neavând legături sintactice cu acestea. Incident, latina incidens, incidentntis. INCIDÉNT2 incidente n. Incident, latina incidens, incidentntis. A ridica un incident într-un proces. |
GRAMATICA cuvântului INCIDENT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului incident. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul INCIDENT poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE incident? Vezi cuvântul incident desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul incident?[ in-ci-dent ] Se pare că cuvântul incident are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL INCIDENT Inţelegi mai uşor cuvântul incident dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Incident de frontieră = ciocnire armată între unități grănicerești care aparțin unor state limitrofe Fizică; în sintagma Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două medii Incident de frontieră = ciocnire armată între forțele grănicerești a două state vecine Fizică; în sintagma Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două medii Incident de frontieră = ciocnire armată între forțele grănicerești a două state vecine Incident de frontieră = ciocnire armată între formații grănicerești care aparțin la două state limitrofe Fizică; mai ales în expresie Rază incidentă = rază care cade pe suprafața unui corp Rază incidentă = rază care atinge o suprafață într-un anumit punct |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL INCIDENT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da chix?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul incident are forma: incidénte
