eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție insuficienta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Insuficienţă [ in-su-fi-ci-en-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU insuficienţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului insuficienta în mai multe dicționare

Definițiile pentru insuficienta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIÉNȚĂ substantiv feminin (conform latina insufficientia, italiana insufficienza, limba franceza insuffisance): stare deficitară a cuvintelor din punct de vedere noțional și semantic; slăbire accentuată până la dispariție a conținutului noțional și semantic al cuvintelor.
       • insuficienta noționálă: slăbire accentuată sau lipsă a conținutului noțional al unui cuvânt.
       • insuficienta semántică: slăbire accentuată sau lipsă a conținutului semantic al unui cuvânt sau chiar al unei propoziții.

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

INSUFICIENȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIÉNȚĂ, insuficiențe, substantiv feminin Stare, situație a ceea ce este insuficient.
♦ Incapacitate funcțională a unui organ sau scădere, stare deficitară a unei funcțiuni complexe a organismului.
       • Insuficiență cardiacă = stare patologică manifestată prin imposibilitatea miocardului de a mai asigura un debit cardiac suficient în raport cu nevoile organismului. [ pronunție: -ci-en-]

– Din latina insuficientia, italiana insufficienza.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INSUFICIENȚĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIENȚĂ s.

1. lipsă, sărăcie, (învechit) neajungere. (insuficienta de legume pe piață.)

2. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu, (livresc) carență, racilă, tară, (popular și fam.) beteșug, (regional și fam.) hibă, (regional) madea, teahnă, (Olt., Muntenia și Moldova) ponos, (învechit) greșeală, lichea, nedesăvîrșire, răutate. (Are nenumărate insuficienta.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

INSUFICIENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIÉNȚĂ, insuficiențe, substantiv feminin Stare, situație a ceea ce este insuficient.
♦ Incapacitate funcțională a unui organ sau scădere, stare deficitară a unei funcțiuni complexe a organismului.
       • Insuficiență cardiacă = incapacitate a miocardului de a mai asigura un debit cardiac suficient în raport cu nevoile organismului. [ pronunție: -ci-en-]

– Din latina insuffîcientia, italiana insuffîcienza.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

insuficiență
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru insuficiență:
*insuficiență forme, plural e (latina in-sufficientia). Lipsă de suficiență: insuficiența recolteĭ. Incapacitate: a-țĭ recunoaște tu singur insuficiența. medicină Insuficiența inimiĭ, reaŭa funcționare a valvulelor eĭ, ceĭa ce cauzează suferința organizmuluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

INSUFICIENȚĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIÉNȚĂ, insuficiențe, substantiv feminin Însușirea a ceea ce este insuficient. Insuficiența probelor.
♦ Stare a unui organ care nu-și îndeplinește normal funcțiunea. Insuficiența glandei tiroide.

– Pronunțat: -ci-en-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INSUFICIENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIÉNȚĂ substantiv feminin

1. situația, starea a ceea ce este insuficient.

2. (medicină) incapacitate a unui organ, aparat sau sistem de a funcționa normal. (< italiana insufficienza, latina insufficientia)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

INSUFICIENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIÉNȚĂ substantiv feminin Situația, starea a ceea ce este insuficient.
♦ (medicină) Stare de funcționare anormală a unui organ. [conform latina insufficientia, italiana insufficienza, limba franceza insuffisance].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INSUFICIENȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INSUFICIENȚĂ:
INSUFICIÉNȚĂ insuficientae forme

1) Caracter insuficient.

2) Defect funcțional (al unui organ). insuficienta hepatică. [silabe -ci-en-] /<lat. insufficientia
Forme diferite ale cuvantului insuficienta: insuficientae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

insuficiență
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru insuficiență:
insuficiență forme

1. caracterul celor insuficiente;

2. figurat incapacitate: a recunoaște insuficiența sa.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

insuficiență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru insuficiență:
insuficiénță substantiv feminin (silabe -ci-en-), genitiv dativ articulat insuficiénței; plural insuficiénțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

insuficiență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru insuficiență:
insuficiénță (-ci-en-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat insuficiénței; plural insuficiénțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Insuficiență
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Insuficiență:
Insuficiență ≠ prisos, surplus
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'INSUFICIENTA'
insubstituíbilinsubstituibilitáteInsuccesInsuficientInsuficiențăINSUFLÁinsufláreinsufláțieINSUFLATÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Insuficiență
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului insuficiență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
       • insuficiență noționálă: slăbire accentuată sau lipsă a conținutului noțional al unui cuvânt.
       • insuficiență semántică: slăbire accentuată sau lipsă a conținutului semantic al unui cuvânt sau chiar al unei propoziții.
Insuficiență de legume pe piață.
Are nenumărate insuficiență.
INSUFICIÉNȚĂ insuficiențăe forme 1 Caracter insuficient.
Insuficiență hepatică.

GRAMATICA cuvântului Insuficiență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului insuficiență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Insuficiență poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Insuficiență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul insuficiență are forma: insuficiénțe
VEZI PLURALUL pentru Insuficiență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE insuficienţă?
Vezi cuvântul insuficienţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul insuficienţă?
[ in-su-fi-ci-en-ţă ]
Se pare că cuvântul insuficienţă are şase silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Insuficiență
Inţelegi mai uşor cuvântul insuficiență dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Insuficiență cardiacă = stare patologică manifestată prin imposibilitatea miocardului de a mai asigura un debit cardiac suficient în raport cu nevoile organismului
Insuficiență cardiacă = incapacitate a miocardului de a mai asigura un debit cardiac suficient în raport cu nevoile organismului

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Insuficiență

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da sau a acorda atenție unei probleme?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
organ al administrației de stat sau al unei organizații obștești având în subordine o instituție sau o organizație; autoritate tutelară
a despre animale domestice care rătăcește de colo până colo, fără stăpân; prin extensie luat drept zălog, drept garanție până la recuperarea pagubei produse în semănături străine; b despre copii părăsit, abandonat; prin extensie ne
a considera ca important
diplomă obținută la absolvirea unei forme de învățământ universitar
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app