 | as |
|
| Interogatoriu [ in-te-ro-ga-to-riu ] VEZI SINONIME PENTRU interogatoriu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului interogatoriu în mai multe dicționareDefinițiile pentru interogatoriu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTEROGATÓRIU: INTEROGATÓRIU, interogatorii, substantiv neutru (Adesea în construcție cu verbele «a lua», «a răspunde», «a supune») Totalitatea întrebărilor puse de judecător unei părți implicate într-un proces; actul în care sînt consemnate întrebările și răspunsurile. După interogatorii și cercetări, Șincai este pus în fiare și aruncat într-o închisoare, la Aiud, destinată pentru iobagi. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2908. La interogatoriile care li s-au luat, Horia și Cloșca sfidau autoritățile. istorie R.P.R. 278. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTEROGATÓRIU: INTEROGATÓRIU, interogatorii, substantiv neutru Totalitatea întrebărilor puse de judecător unei părți implicate într-un proces și a răspunsurilor date de aceasta, care contribuie la rezolvarea cazului; (concret) act în care sunt consemnate aceste întrebări și răspunsuri. – Din limba franceza interrogatoire. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTEROGATÓRIU: INTEROGATÓRIU, interogatorii, substantiv neutru Totalitatea întrebărilor puse de judecător unei părți implicate într-un proces și a răspunsurilor date de aceasta, care contribuie la rezolvarea cazului; (concret) act în care sunt consemnate aceste întrebări și răspunsuri. – Din limba franceza interrogatoire. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INTEROGATÓRIU: INTEROGATÓRIU interogatoriui n. 1) Totalitate a întrebărilor puse unui inculpat sau împricinat și a răspunsurilor la ele în cadrul unui proces judecătoresc. 2) Document în care se înregistrează aceste întrebări și răspunsuri. /<lat. interrogatorius, limba franceza interrogatoire Forme diferite ale cuvantului interogatoriu: interogatoriui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTEROGATÓRIU: INTEROGATÓRIU substantiv neutru Totalitatea întrebărilor puse de către judecător unei părți implicate în proces și a răspunsurilor date de acesta; actul care consemnează aceste întrebări și răspunsuri. [pronume -riu. / conform limba franceza interrogatoire, italiana interrogatorio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTEROGATÓRIU: INTEROGATÓRIU substantiv neutru totalitatea întrebărilor puse de către judecător unei părți implicate în proces și a răspunsurilor date; actul care consemnează. (< limba franceza interrogatoire) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru interogatoriu: interogatoriu n. 1. totalitatea chestiunilor judecătorului și a răspunsurilor acuzatului; 2. proces-verbal ce le conține. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru interogatoriu: interogatóriu substantiv neutru [-riu pronume -riu], articulat interogatóriul; plural interogatórii, articulat interogatóriile (silabe -ri-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru interogatoriu: interogatóriu [riu pronume riu] substantiv neutru, articulat interogatóriul; plural interogatórii, articulat interogatóriile (-ri-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INTEROGATORIU: INTEROGATORIU substantiv (juridic) (învechit) tacrir. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTEROGATORIU' INTEROGÁREINTEROGÁȚIEINTEROGAȚIÚNEINTEROGATÍVINTEROGATÓRIUINTEROPERABILITÁTEINTEROPERATIVITÁTEinterorgánicinterosós |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL INTEROGATORIU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului interogatoriu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INTEROGATÓRIU interogatoriui n. |
GRAMATICA cuvântului INTEROGATORIU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului interogatoriu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul INTEROGATORIU poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE interogatoriu? Vezi cuvântul interogatoriu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul interogatoriu?[ in-te-ro-ga-to-riu ] Se pare că cuvântul interogatoriu are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL INTEROGATORIU |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gaiță de munte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul interogatoriu are forma: interogatórii
