eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție invatacel


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
învăţăcel [ în-vă-ţă-cel ]
VEZI SINONIME PENTRU învăţăcel PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului invatacel în mai multe dicționare

Definițiile pentru invatacel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂCEL:
ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, substantiv masculin (Învechit; azi arhaizant sau familiar) Școlar, elev, discipol; ucenic. Boierul Ștefan a fost învățăcel la venețieni și luptător la Trapezunt. SADOVEANU, forme J. 517. Nici un fierar n-avea în fierăria sa atîția învățăcei ca dînsul. SBIERA, P. 248. Învățături pe care zeiasca dădacă le împărtășise învățăcelului ei. ODOBESCU, S. III 286.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNVĂȚĂCEL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂCEL:
ÎNVĂȚĂCÉL invataceli m. fam.

1) Tânăr care învață într-o școală; elev; școlar.

2) Persoană care urmează un maestru; discipol.

3) Tânăr care învață o meserie; ucenic. /învățat + sufix invatacelel
Forme diferite ale cuvantului invatacel: invataceli

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎNVĂȚĂCEL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂCEL:
ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, substantiv masculin (familial) Școlar, elev, discipol; ucenic.

– Învățat + sufix -el.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNVĂȚĂCEL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂCEL:
ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, substantiv masculin (familial) Școlar, elev, discipol; ucenic.

– Învățat + sufix -el.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎNVĂȚĂCEL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂCEL:
ÎNVĂȚĂCEL substantiv discipol, elev, ucenic, (livresc) cirac, (învechit) școlar. (invatacel al unui maestru.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

învățăcel
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru învățăcel:
învățăcél m., plural eĭ (după germana lehrling). Transilvania Bucovina Barb. Ucenic, elev.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

învățăcel
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru învățăcel:
învățăcél substantiv masculin, plural învățăcéi, articulat învățăcéii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

învățăcel
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru învățăcel:
învățăcél substantiv masculin, plural învățăcéi, articulat învățăcéii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

învățăcel
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru învățăcel:
învățăcel m.

1. școlar;

2. ucenic.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'INVATACEL'
învăscuítÎNVĂSCÚTÎnvățÎNVĂȚÁÎNVĂȚĂCÉLÎNVĂȚĂMÂNTînvățămî́ntînvățămấntÎNVĂȚÁRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNVĂȚĂCEL
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului învăţăcel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ÎNVĂȚĂCÉL ÎnvĂȚĂceli m.
/învățat + sufix ÎnvĂȚĂcelel.
ÎnvĂȚĂcel al unui maestru.

GRAMATICA cuvântului ÎNVĂȚĂCEL?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului învăţăcel.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNVĂȚĂCEL poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ÎNVĂȚĂCEL sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul învățăcel are forma: învățăcéi
VEZI PLURALUL pentru ÎNVĂȚĂCEL la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE învăţăcel?
Vezi cuvântul învăţăcel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul învăţăcel?
[ în-vă-ţă-cel ]
Se pare că cuvântul învăţăcel are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNVĂȚĂCEL

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Grădină sezonieră?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
partea cea mai mare, cea mai valoroasă din împărțeala unui bun și pe care și-o însușește cel mai puternic dintre părtași
boală de piele manifestată printr-o spuză de bubulițe mai ales pe față
grădină de copii care funcționează în mediul rural în timpul muncilor agricole
a-i fi cuiva nesuferit; a-i sta ca sarea-n ochi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app