 | as |
|
| Investiga [ in-ves-ti-ga ] VEZI SINONIME PENTRU investiga PE ESINONIME.COM definiția cuvântului investiga în mai multe dicționareDefinițiile pentru investiga din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a investiga (forma la infinitiv) A investiga conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INVESTIGA: INVESTIGA verb 1. a analiza, a cerceta, a examina, a studia, a urmări, (livresc) a considera, (învechit) a medita, a privi, a socoti, (figurat) a explora, (învechit figurat) a scărmăna. (investiga cauzele unui fenomen.) 2. (figurat) a sonda. (A investiga opinia publică.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INVESTIGA: INVESTIGÁ, investighez, verb I. tranzitiv A face investigații; a cerceta. – Din latina, italiana investigare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INVESTIGA: INVESTIGÁ, investighez, verb I. tranzitiv A face investigații; a cerceta. – Din latina, italiana investigare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVESTIGA: INVESTIGÁ verb I. trecut A face investigații (mai ales medicale); a cerceta. [< latina investigare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INVESTIGA: INVESTIGÁ verb trecut a face investigații; a cerceta. (< italiana , latina investigare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru investiga: investigá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu investighéz, persoana a treia singular: el / ea și plural investigheáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INVESTIGA: INVESTIGÁ, investighez, verb I. tranzitiv (Rar) A face investigații, a cerceta. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru investiga: investigá (a investiga) verb, indicativ prezent 3 investigheáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVESTIGA' învéșteainvestéscÎNVESTÍinvestígINVESTIGÁinvestigábilINVESTIGÁREINVESTIGÁȚIEINVESTIGAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL investiga Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului investiga dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Investiga cauzele unui fenomen. A investiga opinia publică. A investiga opinia publică. Investigá a investiga verb, indicativ prezent 3 investigheáză. |
GRAMATICA cuvântului investiga? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului investiga. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul investiga poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE investiga? Vezi cuvântul investiga desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul investiga?[ in-ves-ti-ga ] Se pare că cuvântul investiga are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL investiga |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da de căpătâi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul investiga se conjugă: ei ele investigheáză
