eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ispravi


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Isprăvi [ is-pră-vi ]
VEZI SINONIME PENTRU isprăvi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ispravi în mai multe dicționare

Definițiile pentru ispravi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a isprăvi
Verbul: a isprăvi (forma la infinitiv)
A isprăvi conjugat la timpul prezent:
  • eu isprăvesc
  • tu isprăvești
  • el ea isprăvește
  • noi isprăvim
  • voi isprăviți
  • ei ele isprăvesc
VEZI VERBUL a isprăvi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ISPRĂVI:
ISPRĂVÍ, isprăvesc, verb IV. tranzitiv

1. A duce la capăt, a sfîrși, a termina, a mîntui. verb reflexiv:emea cea mai fericită și mai plină de visuri, în viața unui școlar bun, sînt cele două luni de vară, după ce și-a isprăvit liceul. VLAHUȚĂ, O. A. I 110. Haidem... să isprăvim o dată și trebușoara asta. CREANGĂ, P. 224.
       • absolut (În expresie) Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește o dată! = taci! termină!
♦ reflexiv A ajunge la capăt, a se sfîrși, a se termina. Am plecat pe străzi care păreau că nu se mai isprăvesc. STANCU, U.R.S.S. 53. Pădurea de fagi se isprăvea și marginea ei cotea pe văi. SADOVEANU, O. VII 57. Orbul cînd dă de părete crede că s-a isprăvit lumea. PANN, la TDRG.
       • Expresia: S-a isprăvit! = a) nu mai e nimic de făcut; b) ai dreptate, așa e, sigur.
♦ A duce la îndeplinire, a executa. Am bună nădejde să isprăvești cu bine slujba, cu care te-ai însărcinat de bunăvoie. ISPIRESCU, L. 18.
♦ (Regional) A înfăptui, a realiza. Ce-or fi isprăvit ceilalți draci nu știm. CREANGĂ, P. 144. Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar n-am isprăvit nemica. EMINESCU, N. 7.

2. (Rar) A pune capăt, a face să dispară, să nu mai existe. Turcii la dînsa sosea. Ea-n drum cofile-o țipat (= a aruncat) Și la poartă o strigat: Deschide, mamă, poarta, Că mi-ai isprăvit viața. ȘEZ. I 76.
       • Expresia: A o isprăvi rău = a ajunge într-o stare jalnică, umilitoare; a-și sfîrși viața în chip tragic.
♦ reflexiv A se sfîrși, a muri. Cînd ajunseră, Prian se isprăvise de tot. CARAGIALE, S. 80.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

ISPRĂVI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ISPRĂVI:
ISPRĂVI verb

1. a (se) încheia, a (se) sfîrși, a (se) termina, (livresc) a (se) fini, (rar) a se epiloga, (popular) a (se) dovedi, a (se) găta, a (se) găti, a (se) istovi, a (se) mîntui, (prin vestul Transilvania) a (se) sculi, (învechit) a (se) săvîrși. (A ispravi treaba; spectacolul s-a ispravi.)

2. a finaliza, a încheia, a sfîrși, a termina, (livresc) a fini. (A ispravi o lucrare începută.)

3. a epuiza, a încheia, a sfîrși, a termina, (astăzi rar) a slei, (popular) a găta, a mîntui. (A ispravi tot ce avea de spus.)

4. a încheia, a închide, a sfîrși, a termina. (Să ispravi discuția.)

5. a ieși, a se sfîrși, a se termina. (Cum s-o ispravi, să se ispravi.)

6. a (se) consuma, a (se) epuiza, a (se) sfîrși, a (se) termina, (regional) a (se) găti, a (se) topi. (Au ispravi toate proviziile.)

7. a absolvi, a sfîrși, a termina. (A ispravi liceul.)

8. a expira, a se încheia, a se sfîrși, a se termina. (S-a ispravi termenul de garanție.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ISPRĂVI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ISPRĂVI:
ISPRĂVÍ, isprăvesc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A duce sau a ajunge până la sfârșit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârși, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza.
       • Locuţiune adverbiala Pe isprăvite = aproape de sfârșit, pe sfârșite.
       • Expresia: (tranzitiv) Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește odată! = taci! termină! (reflexiv) S-a isprăvit = a) ai dreptate, așa e; b) nu mai e nimic de făcut.

2. tranzitiv A face să se prăpădească, să dispară.
       • reflexiv S-a isprăvit cu el.

– Din limba slavă (veche) ispraviti.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ISPRĂVI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ISPRĂVI:
ISPRĂVÍ, isprăvesc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A duce sau a ajunge până la sfârșit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârși, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza.
       • Locuţiune adverbiala Pe isprăvite = aproape de sfârșit, pe sfârșite.
       • Expresia: (tranzitiv) Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește odată! = taci! termină! (reflexiv) S-a isprăvit = a) ai dreptate, așa e; b) nu mai e nimic de făcut.

2. tranzitiv A face să se prăpădească, să dispară.
       • reflexiv S-a isprăvit cu el.

– Din limba slavă (veche) ispraviti.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ISPRĂVI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ISPRĂVI:
ISPRĂVÍ verb vezi căpăta, distruge, dobândi, izbuti, înfăptui, nimici, obține, potopi, prăpădi, primi, realiza, reuși, sfărâma, zdrobi, zvânta.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

isprăvi
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru isprăvi:
isprăvi verb vezi CĂPĂTA. DISTRUGE. DOBÎNDI. IZBUTI. ÎNFĂPTUI. NIMICI. OBȚINE. POTOPI. PRĂPĂDI. PRIMI. REALIZA. REUȘI. SFĂRÎMA. ZDROBI. ZVÎNTA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

isprăvi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru isprăvi:
isprăví verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele isprăvésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea isprăveá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural isprăveáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

isprăvi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru isprăvi:
isprăví (a ispravi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele isprăvésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea isprăveá; conjunctiv prezent 3 să isprăveáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ISPRAVI'
isprăvánieISPRĂVÉNIEisprăvéscISPRĂVÉȘTEISPRĂVÍISPRĂVÍREIsprăvitisprăvitórisprăvitúră

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL isprăvi
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului isprăvi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A isprăvi treaba; spectacolul s-a isprăvi.
A isprăvi o lucrare începută.
A isprăvi tot ce avea de spus.
Să isprăvi discuția.
Cum s-o isprăvi, să se isprăvi.
Au isprăvi toate proviziile.
A isprăvi liceul.
S-a isprăvi termenul de garanție.
A isprăvi tot ce avea de spus.
Să isprăvi discuția.
Isprăví a isprăvi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele isprăvésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea isprăveá; conjunctiv prezent 3 să isprăveáscă.

GRAMATICA cuvântului isprăvi?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului isprăvi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul isprăvi poate fi: verb, adverb

    CUM DESPART ÎN SILABE isprăvi?
    Vezi cuvântul isprăvi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul isprăvi?
    [ is-pră-vi ]
    Se pare că cuvântul isprăvi are trei silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL isprăvi
    Inţelegi mai uşor cuvântul isprăvi dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    absolut În expresie Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește o dată! = taci! termină! ♦ reflexiv A ajunge la capăt, a se sfîrși, a se termina
    S-a isprăvit! = a nu mai e nimic de făcut; b ai dreptate, așa e, sigur
    A o isprăvi rău = a ajunge într-o stare jalnică, umilitoare; a-și sfîrși viața în chip tragic
    Locuţiune adverbiala Pe isprăvite = aproape de sfârșit, pe sfârșite
    tranzitiv Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește odată! = taci! termină! reflexiv S-a isprăvit = a ai dreptate, așa e; b nu mai e nimic de făcut
    Locuţiune adverbiala Pe isprăvite = aproape de sfârșit, pe sfârșite
    tranzitiv Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește odată! = taci! termină! reflexiv S-a isprăvit = a ai dreptate, așa e; b nu mai e nimic de făcut

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL isprăvi

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: A nu fi ușă de biserică?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    detașament de greviști, care, stând la poarta întreprinderilor sau a instituțiilor, previn pe cei din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze
    a distruge ceva cu ajutorul unui explozibil
    a nu respecta morala religioasă, a nu-și îngădui abateri de la morala religioasă, a nu duce o viață pioasă; prin extensie a nu fi cinstit, a nu fi corect
    în legătură cu verbe de declarație neclar, nedeslușit și cu nemulțumire
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app