 | as |
|
| Justificativ [ jus-ti-fi-ca-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU justificativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului justificativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru justificativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATIV: JUSTIFICATÍV, -Ă, justificativi, -e, adjectiv Care servește pentru a justifica, a dovedi ceva. Actele justificative de plata drepturilor de asigurare se... păstrează de conducerea cooperativei, prin contabilul șef. COL. HOT. DISP. 1953, nr. 82, 1395. Se întocmeau... planuri de exploatare și de trezorerie, se întocmeau acte justificative și se încasau bani. GALAN, B. I 60. Forme diferite ale cuvantului justificativ: justificativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATIV: JUSTIFICATÍV justificativă (justificativi, justificative) Care servește pentru justificare; în stare să justifice. Document justificativ. /<fr. justificatif Forme diferite ale cuvantului justificativ: justificativă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATIV: JUSTIFICATÍV, -Ă, justificativi, -e, adjectiv Care servește pentru a justifica ceva. – Din limba franceza justificatif. Forme diferite ale cuvantului justificativ: justificativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATIV: JUSTIFICATÍV, -Ă, justificativi, -e, adjectiv Care servește pentru a justifica ceva. – Din limba franceza justificatif. Forme diferite ale cuvantului justificativ: justificativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATIV: JUSTIFICATIV adjectiv 1. doveditor, probator, (învechit) mărturisitor. (Act justificativ.) 2. descărcător. (Factură justificativ.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATIV: JUSTIFICATÍV, -Ă adjectiv Care servește pentru justificare; justificator. [conform limba franceza justificatif]. Forme diferite ale cuvantului justificativ: justificativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATIV: JUSTIFICATÍV, -Ă adjectiv care servește pentru a justifica; justificator. (< limba franceza justificatif) Forme diferite ale cuvantului justificativ: justificativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru justificativ: justificatív adjectiv masculin, plural justificatívi; forme singular justificatívă, plural justificatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru justificativ: justificatív adjectiv masculin, plural justificatívi; forme justificatívă, plural justificatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru justificativ: * justificatív, -ă adjectiv Care servește la justificare: memoriŭ justificativ. Forme diferite ale cuvantului justificativ: justificativ-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru justificativ: justificativ a. ce servă a justifica: piese justificative. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'JUSTIFICATIV' JUSTIFICÁREJUSTIFICÁTJUSTIFICÁȚIEJUSTIFICAȚIÚNEJUSTIFICATÍVjustificatoáreJUSTIFICATÓRJustinjustițiá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL justificativ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului justificativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Act justificativ. Factură justificativ. JUSTIFICATÍV justificativă justificativi, justificative Care servește pentru justificare; în stare să justifice. Document justificativ. Act justificativ. Factură justificativ. |
GRAMATICA cuvântului justificativ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului justificativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul justificativ poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE justificativ? Vezi cuvântul justificativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul justificativ?[ jus-ti-fi-ca-tiv ] Se pare că cuvântul justificativ are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL justificativ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pe sau pentru un blid de linte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
