eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție justificare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Justificare [ jus-ti-fi-ca-re ]
VEZI SINONIME PENTRU justificare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului justificare în mai multe dicționare

Definițiile pentru justificare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JUSTIFICARE:
JUSTIFICARE s.

1. îndreptățire, motivare, motivație, rațiune, temei, (livresc) legitimare, legitimitate, (popular) noimă, (învechit) rezon. (justificare unei hotărîri.)

2. logică, motivare, noimă, rațiune, rost, sens, temei. (Nu văd justificare acelei hotărîri.)

3. explicare, explicație, motivare. (Există verb reflexiv:eo justificare a gestului său?)

4. motivare, motivație, scuză, (rar) scuzare, (învechit) răspuns. (Nu are nici o justificare pentru cele făcute.)

5. dezvinovățire, disculpare, scuză, (rar) dezvinuire, scuzare. (O justificare neconvingătoare.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



JUSTIFICARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JUSTIFICARE:
JUSTIFICÁRE, justificări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) justifica și rezultatul ei; justificație, îndreptățire, motivare.

– vezi justifica.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

JUSTIFICARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JUSTIFICARE:
JUSTIFICÁRE, justificări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) justifica și rezultatul ei; justificație, îndreptățire, motivare.

– vezi justifica.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



JUSTIFICARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JUSTIFICARE:
JUSTIFICÁRE, justificări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) justifica și rezultatul ei. Justificarea unei absențe.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

JUSTIFICARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru JUSTIFICARE:
JUSTIFICÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) justifica și rezultatul ei; justificațiune. / < justifica].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

justificare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru justificare:
justificare forme

1. acțiunea de. a (se) justifica;

2. probe ce servesc a justifica pe cineva.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

justificare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru justificare:
justificáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat justificării; plural justificări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

justificare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru justificare:
justificáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat justificắrii; plural justificắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'JUSTIFICARE'
JUSTÉȚEJUSTICIAJUSTIFICÁJUSTIFICÁBILJUSTIFICÁREJUSTIFICÁTJUSTIFICÁȚIEJUSTIFICAȚIÚNEJUSTIFICATÍV

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL justificare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului justificare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Justificare unei hotărîri.
Nu văd justificare acelei hotărîri.
Există verb reflexiv:eo justificare a gestului său? 4.
Nu are nici o justificare pentru cele făcute.
O justificare neconvingătoare.
Justificare unei hotărâri.
Nu văd justificare acestei hotărâri.
Există verb reflexiv:eo justificare a gestului său? 4.



GRAMATICA cuvântului justificare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului justificare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul justificare poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul justificare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul justificare are forma: justificări
VEZI PLURALUL pentru justificare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE justificare?
Vezi cuvântul justificare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul justificare?
[ jus-ti-fi-ca-re ]
Se pare că cuvântul justificare are cinci silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL justificare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Trufă substantiv botanică trufă de iarnă tuber melanosporum?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
propoziție coordonată care arată o urmare, o concluzie a coordonatei precedente; conjuncție conclusivă
reproducere a organismelor prin organe sexuale
trufă neagră; trufă de vară tuber aestivum
aspectul sub care este privită o problemă, mod de gândire, părere
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app