eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție locuinta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Locuinţă [ lo-cu-in-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU locuinţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului locuinta în mai multe dicționare

Definițiile pentru locuinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LOCUINȚĂ:
LOCUÍNȚĂ, locuințe, substantiv feminin Casă, apartament, încăpere unde locuiește cineva. vezi adăpost. Ieși să grăbească pregătirea locuinței pentru noapte. DUMITRIU, N. 131. Locuința părintească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de țară. CĂLINESCU, E. 49. Își schimba locuința des. VLAHUȚĂ, O. A. III 18.
       • figurat O lume întreagă mișună pe puntea acelor locuințe plutitoare. BART, E. 330.

– Variantă: (învechit) lăcuínță (KOGĂLNICEANU, S.

4) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



LOCUINȚĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LOCUINȚĂ:
LOCUINȚĂ substantiv adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, sălaș, (regional) sălașnă, (Transilvania. Banat și Bucovina) cortel, (învechit) locaș, mutare, mutat, odaie, sat, sălășluință, sălășluire, ședere, șezămînt, șezut, (figurat) bîrlog, cuib, culcuș. (Unde își are el locuinta?)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

LOCUINȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LOCUINȚĂ:
LOCUÍNȚĂ, locuințe, substantiv feminin Loc, casă, construcție în care locuiește sau poate locui cineva; domiciliu. [Variante: (învechit) lăcuínță substantiv feminin]

– Locui + sufix -ință.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



LOCUINȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LOCUINȚĂ:
LOCUÍNȚĂ, locuințe, substantiv feminin Loc, casă, construcție în care locuiește sau poate locui cineva; domiciliu. [Variante: (învechit) lăcuínță substantiv feminin]

– Locui + sufix -ință.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LOCUINȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LOCUINȚĂ:
LOCUÍNȚĂ locuintae forme Casă, încăpere în care se locuiește. [G.-D. locuinței; silabe -cu-in-] /a locui + sufix locuintaință
Forme diferite ale cuvantului locuinta: locuintae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

locuință
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru locuință:
locuínță forme, plural e (despre locuĭesc). Domiciliŭ, locu saŭ casa în care locuĭeștĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

locuință
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru locuință:
locuínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat locuínței; plural locuínțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

locuință
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru locuință:
locuínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat locuínței; plural locuínțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

locuință
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru locuință:
locuință forme loc sau casă de locuit.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'LOCUINTA'
locțiitoáreLOCȚIITÓRLOCUÍLOCUÍBILLOCUÍNȚĂLOCUÍRELOCUÍTlocuitoáreLOCUITÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL locuință
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului locuință dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Unde își are el locuință? 2.
Unde își are el locuință?.
LOCUÍNȚĂ locuințăe forme Casă, încăpere în care se locuiește.
Locuinței; silabe -cu-in-] /a locui + sufix locuințăință.



GRAMATICA cuvântului locuință?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului locuință.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul locuință poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul locuință sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul locuință are forma: locuínțe
VEZI PLURALUL pentru locuință la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE locuinţă?
Vezi cuvântul locuinţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul locuinţă?
[ lo-cu-in-ţă ]
Se pare că cuvântul locuinţă are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL locuință
Inţelegi mai uşor cuvântul locuință dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuință lacustră = locuință palustră; locuință palustră vezi locuință lacustră



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL locuință

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune prepoziție în sau din numărul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
legătură strînsă, tovărășie, colaborare între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, în vederea luptei comune pentru desființarea exploatării omului de către om, pentru construirea socialismului ș
a pune pe cineva pe gînduri
printre; dintre
tipăritură pe o singură foaie care se difuzează în public ca manifest, ca afiș etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app