eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție logic


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Logic [ lo-gic ]
VEZI SINONIME PENTRU logic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului logic în mai multe dicționare

Definițiile pentru logic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LÓGIC:
LÓGIC, -Ă, logici, -ce, substantiv feminin, adjectiv

I. S. forme

1. Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte.
       • Logică generală = logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale (noțiunea, judecata, raționamentul), precum și principiile gândirii. Logică matematică (sau simbolică) = ramură a logicii care cercetează operatorii logici și care are ca obiect aplicarea metodelor matematice în domeniul logicii formale, în electronică, cibernetică, lingvistică; logistică. Logică dialectică = concepție filozofică a logicii de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul.

2. Gândire justă, raționament corect, consecvent și temeinic.
♦ Fel de a gândi al cuiva.

3. Cerință firească, temei rațional, rațiune.

II.

1. Adj. Potrivit cu regulile logicii (I); rațional, just, întemeiat, corect.
       • Cap logic = minte care gândește rațional; persoană care gândește întemeiat, rațional.

2. (fizică, în sintagma) Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic folosit în calculatoarele electronice, cu ajutorul căruia se pot efectua operații logice elementare.

3. (În sintagmele) Diagramă (sau schemă) logică = reprezentare grafică a unui algoritm; organigramă.

– Din limba franceza logique.
Forme diferite ale cuvantului logic: logic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



LÓGIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LÓGIC:
LÓGIC, -Ă, logici, -ce, substantiv feminin, adjectiv

I. S. forme

1. Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte.
       • Logică generală = logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale (noțiunea, judecata, raționamentul), precum și principiile gândirii. Logică matematică (sau simbolică) = ramură a logicii care cercetează operatorii logici și care are ca obiect aplicarea metodelor matematice în domeniul logicii formale, în electronică, cibernetică, lingvistică; logistică. Logică dialectică = concepție filosofică a logicii de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul.

2. Gândire justă, raționament corect, consecvent și temeinic.
♦ Fel de a gândi al cuiva.

3. Cerință firească, temei rațional, rațiune.

II.

1. Adj. Potrivit cu regulile logicii (I); rațional, just, întemeiat, corect.
       • Cap logic = minte care gândește rațional; persoană care gândește întemeiat, rațional.

2. (fizică, în sintagma) Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic folosit în calculatoarele electronice, cu ajutorul căruia se pot efectua operații logice elementare.

3. (În sintagmele) Diagramă (sau schemă) logică = reprezentare grafică a unui algoritm; organigramă.

– Din limba franceza logique.
Forme diferite ale cuvantului logic: logic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LÓGIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LÓGIC:
LÓGIC, -Ă

I. adjectiv

1. conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat.

2. circuit logic = circuit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare.

3. (informatică) schemă logică = reprezentare grafică a unui algoritm în vederea programării; logigramă.

II. substantiv feminin

1. știință a demonstrației care studiază formele și legile gândirii, ale raționării corecte.
logic simbolică (sau matematică) = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logico-matematic; logistică; ă științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc.

2. gândire justă, raționament corect, temeinic.

3. cerință firească, temei, rațiune. (< limba franceza logique)
Forme diferite ale cuvantului logic: logic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

LÓGIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LÓGIC:
LÓGIC, -Ă, logici, -e, adjectiv Conform, potrivit cu regulile logicii, de acord cu logica. Versurile... sînt frumoase, imaginele logice, înlănțuirea ideilor logică. MACEDONSKI, O. I 83. Critica bună... trebuie să fie logică. RUSSO, S.

5.
       • (Adverbial) Se forța... să argumenteze strîns și logic întreg procesul și apărarea de care avea nevoie. BART, S. M. 77.
       • Cap logic = minte care gîndește în mod logic, în conformitate cu regulile logicii. Sînt fericit și nici o grijă n-am... Dac-aș fi fost și eu un cap mai logic, De mult din capitală mă mutam. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 126.
Forme diferite ale cuvantului logic: logic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



LOGIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LOGIC:
LOGIC adjectiv, adverb

1. adjectiv rațional. (Judecată logic.)

2. adjectiv, adverb coerent, (figurat) legat. (Bine și logic vorbește; vorbire logic.)

3. adjectiv fundamentat, îndreptățit, întemeiat, just, justificat, legitim, motivat, serios, temeinic, (livresc) îndrituit, (figurat) binecuvîntat. (Un motiv logic.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

LÓGIC, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LÓGIC, -Ă:
LÓGIC, -Ă adjectiv

1. Conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat.

2. (fizică) Circuit logic = circuit folosit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare. [conform limba franceza logique].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

LÓGIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LÓGIC:
LÓGIC logiccă (logicci, logicce) și adverbial Care ține de logică; propriu logicii; rațional. /<fr. logique
Forme diferite ale cuvantului logic: logiccă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

LÓGIC
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru LÓGIC:
LÓGIC, -Ă adjectiv (conform limba franceza logique): în sintagmele ordine logică și subiect logic (vezi).
Forme diferite ale cuvantului logic: logic-Ă

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

logic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru logic:
lógic adjectiv masculin, plural lógici; forme singular lógică, plural lógice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

logic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru logic:
lógic adjectiv masculin, plural lógici; forme lógică, plural lógice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Logic
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Logic:
Logic ≠ absurd, alogic, nelogic, ilogic
Definiție sursă: Dicționar de antonime

logic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru logic:
logic a. conform logicei.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'LOGIC'
LoghiLOGHINLOGHIÓTATloghiótat/loghiotátLÓGICLÓGICĂlogicaménteLOGICÉȘTElogiciál

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL logic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului logic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Judecată logic.
Bine și logic vorbește; vorbire logic.
Un motiv logic.
Judecată logic.
Bine și logic vorbește; vorbire logic.
LÓGIC logiccă logicci, logicce și adverbial Care ține de logică; propriu logicii; rațional.



GRAMATICA cuvântului logic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului logic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul logic poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul logic sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE logic?
Vezi cuvântul logic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul logic?
[ lo-gic ]
Se pare că cuvântul logic are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL logic
Inţelegi mai uşor cuvântul logic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Logică generală = logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale noțiunea, judecata, raționamentul, precum și principiile gândirii
Logică matematică sau simbolică = ramură a logicii care cercetează operatorii logici și care are ca obiect aplicarea metodelor matematice în domeniul logicii formale, în electronică, cibernetică, lingvistică; logistică
Logică dialectică = concepție filozofică a logicii de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul
Cap logic = minte care gândește rațional; persoană care gândește întemeiat, rațional
Fizică, în sintagma Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic folosit în calculatoarele electronice, cu ajutorul căruia se pot efectua operații logice elementare
În sintagmele Diagramă sau schemă logică = reprezentare grafică a unui algoritm; organigramă
Logică generală = logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale noțiunea, judecata, raționamentul, precum și principiile gândirii
Logică matematică sau simbolică = ramură a logicii care cercetează operatorii logici și care are ca obiect aplicarea metodelor matematice în domeniul logicii formale, în electronică, cibernetică, lingvistică; logistică
Logică dialectică = concepție filosofică a logicii de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul
Cap logic = minte care gândește rațional; persoană care gândește întemeiat, rațional
Fizică, în sintagma Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic folosit în calculatoarele electronice, cu ajutorul căruia se pot efectua operații logice elementare
În sintagmele Diagramă sau schemă logică = reprezentare grafică a unui algoritm; organigramă
Circuit logic = circuit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare
Informatică schemă logică = reprezentare grafică a unui algoritm în vederea programării; logigramă
♦ logic simbolică sau matematică = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logico-matematic; logistică; ă științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc
Cap logic = minte care gîndește în mod logic, în conformitate cu regulile logicii
Fizică Circuit logic = circuit folosit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL logic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în exclusivitate?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
alternanță între vocalele din tema unui cuvânt; apofonie; alternanță consonantică
circuit biologic
cu excluderea tuturor celorlalți sau celorlalte; exclusiv
polip 2
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app