eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție luna


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Lună [ lu-nă ]
VEZI SINONIME PENTRU lună PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului luna în mai multe dicționare

Definițiile pentru luna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
LUNĂ transformă luna
   în alte unități de măsură
   
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LÚNĂ, (I 3, II) luni, substantiv feminin

I.

1. Astru, satelit al Pământului, care se învârtește în jurul acestuia și pe care îl luminează în timpul nopții.
       • Lună nouă = momentul în care Luna este în conjuncție cu Soarele, când se vede o mică porțiune din suprafața sa iluminată de acesta; înfățișarea Lunii în acest moment; crai-nou. Lună plină = momentul în care Luna este în opoziție cu Soarele și i se vede întregul disc iluminat de Soare; Luna văzută în întregime.
       • Expresia: A trăi în lună sau a fi căzut din lună = a nu ști ce se petrece în jurul lui, a nu fi în temă, a fi rupt de realitate, lipsit de simț practic. A apuca luna cu dinții sau a prinde (sau a atinge) luna cu mâna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil. A promite (și) luna de pe cer = a promite lucruri pe care nu le poate realiza. A cere (și) luna de pe cer = a cere foarte mult, a cere imposibilul. Câte-n lună și-n stele (sau în soare) = tot ce se poate închipui, de toate. A da cu barda (sau a împușca) în lună sau a fi un împușcă-n lună = a fi nesocotit. A-i răsări (cuiva) luna în cap = a cheli.
♦ (Adjectival) Foarte curat, strălucitor.
       • (Adverbial) Parchet lustruit lună.

2. Lumină reflectată de Lună (I 1).
       • Locuţiune adverbiala La (sau pe) lună = la (sau pe) lumina Lunii.

3. Satelit al unei planete.

II.

1. Perioadă de timp care corespunde unei revoluții a Lunii (I

1) în jurul Pământului. Lună calendaristică = fiecare dintre intervalele de timp, apropiate de perioada de revoluție a Lunii (I 1), în care e divizat anul calendaristic. Lună siderală = perioadă de revenire a Lunii în dreptul aceleiași stele fixe. Lună sinodică = lunație. Lună solară = interval de timp egal cu a douăsprezecea parte din anul solar.

2. (astronomie) Interval de timp egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale anului calendaristic, cu o durată de 28 până la 31 de zile.
       • Lună de miere = prima perioadă dintr-o căsătorie considerată a fi cea mai plăcută.
       • Locuţiune adverbiala Pe lună = lunar (1). Cu luna = (închiriat sau angajat) cu plată lunară. Cu lunile sau luni de-a rândul, luni întregi, luni de zile = timp de mai multe luni (până într-un an).

– latina luna.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

LUNĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LÚNĂ, (I 3, II) luni, substantiv feminin

I.

1. Astru, satelit al Pământului, care se învârtește în jurul acestuia și pe care îl luminează în timpul nopții.
       • Lună nouă = momentul în care Luna este în conjuncție cu Soarele, când se vede o mică porțiune din suprafața sa iluminată de acesta; înfățișarea Lunii în acest moment; crai-nou. Lună plină = momentul în care Luna este în opoziție cu Soarele și i se vede întregul disc iluminat de soare; Luna văzută în întregime.
       • Expresia: A trăi în lună sau a fi căzut din lună = a nu ști ce se petrece în jurul lui, a nu fi în temă, a fi rupt de realitate, lipsit de simț practic. A apuca luna cu dinții sau a prinde (sau a atinge) luna cu mâna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil. A promite (și) luna de pe cer = a promite lucruri pe care nu le poate realiza. A cere (și) luna de pe cer = a cere foarte mult, a cere imposibilul. Câte-n lună și-n stele (sau în soare) = tot ce se poate închipui, de toate. A da cu barda (sau a împușca) în lună sau a fi un împușcă-n lună = a fi nesocotit. A-i răsări (cuiva) luna în cap = a cheli.
♦ (Adjectival) Foarte curat, strălucitor.
       • (Adverbial) Parchet lustruit lună.

2. Lumină reflectată de lună (I 1).
       • Locuţiune adverbiala La (sau pe) lună = la (sau pe) lumina lunii.

3. Satelit al unei planete.

II.

1. Perioadă de timp care corespunde unei revoluții a Lunii (I

1) în jurul Pământului.
       • Lună calendaristică = fiecare dintre intervalele de timp, apropiate de perioada de revoluție a lunii (I 1), în care e divizat anul calendaristic. Lună siderală = perioadă de revenire a lunii în dreptul aceleiași stele fixe. Lună sinodică = lunație. Lună solară = interval de timp egal cu a douăsprezecea parte din anul solar.

2. (astronomie) Interval de timp egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale anului calendaristic, cu o durată de 28 până la 31 de zile.
       • Lună de miere = prima lună dintr-o căsătorie.
       • Locuţiune adverbiala Pe lună = lunar (1). Cu luna = (închiriat sau angajat) cu plată lunară. Cu lunile sau luni de-a rândul, luni întregi, luni de zile = timp de mai multe luni (până într-un an).

– latina luna.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

LUNĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LÚNĂ1, (II) luni, substantiv feminin

I.

1. Astru satelit al Pămîntului, vizibil mai ales noaptea, cînd reflectă puternic pe pămînt lumina pe care o primește de la soare. Luna se ridica în singurătatea cerului, pălită, ca o foaie rotundă de cositor. SADOVEANU, O. VII 163. Iat-o! Plină despre munte iese luna din brădet Și se-nalță, încet-încet, Gînditoare ca o frunte De poet. COȘBUC, P. I 48. Luna, scoțînd capul de după dealuri, se legăna în văzduh luminînd pămîntul. CREANGĂ, O. A. 156. Și dacă norii deși se duc De iese-n luciu luna, E ca aminte să-mi aduc De tine-ntotdeauna. EMINESCU, O. I 193. Cine n-are dor pe vale Nu știluna cînd răsare. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 87.
       • Lună nouă vezi nou. Lună plină vezi plin.
       • Expresia: A trăi în lună sau a fi căzut (parcă) din lună = a fi rupt de realitate, a-și pierde simțul practic, a fi cu capul în nori. Circumstanța atenuantă pe care... o acordau acestei ființe șubrede, cu capul mare susținut pe un gît ca un verb reflexiv:ej, trăind în lună. C. PETRESCU, Î. II 215. Nici nu-nțeleg,

– parc-am căzut din lună. Prin suflet simt durerea lumii toată, Pe care însă nimeni niciodată Nu a putut prin vorbe să mi-o spună. despre BOTEZ, P. O

10. A apuca luna cu dinții sau a prinde (sau a atinge) luna cu mîna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil. Cîte-n lună și-n stele (sau în soare) = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri. Toată noaptea mi-a pus fel de fel de întrebări... Cîte-n lună și-n stele. CAMILAR, TEM. 83. Cinsteau și vorbeau; mai ales Ghiță Botgros își dezlegase traista, spunea cîte-n lună și-n stele. SADOVEANU, O. I 48.
       • (În metafore și comparații) Bocancii lustruiți lună.

2. Lumina astrului definit mai sus. Luna se strecura în fire lungi de aur printre frunzișurile merilor bătrîni. SADOVEANU, O. III 347. Ca un stîlp eu stam în lună. EMINESCU, O. I 55.

II. Satelit al unei planete. Lunile lui Jupiter.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

lună
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru lună:
lúnă (lúni), substantiv feminin –

1. Astru ceresc. –

2. Perioadă de timp. –

3. Menstruație.

– Mr., megl. lună, istr. lurę. latina lūna (Pușcariu 995; Candrea-Dens., 1018; REW 5163), conform italiana , prov., spaniolă luna, limba franceza lune, cat. lluna, portugheză lua. Sensul temporal există din latina popular (CIL, III, conform Pușcariu, Lr., 248), conform limba franceza lune de miel (Șiadbei, Problemele vocabularului român comun, Iași 1934, 12; exemple italiana în Iroaie, BF, VI, 195). derivat lunai (-ia), substantiv masculin și forme (nume de bou sau de vacă); lunărică, substantiv feminin (nume de vacă); lunatic (variantă lunatec), substantiv masculin (somnambul; prostănac), din latina lūnatĭcus (Pușcariu 996; Candrea-Dens., 1020; derivat din limba bulgară lunatek, pentru Domaschke 100, nu e posibilă); lunătăci, verb (învechit, a avea crize de somnambulism); lunătăcie, substantiv feminin (somnambulism); lunăriță, substantiv feminin (iarba-lunii); lunie, substantiv feminin (somnambulism), învechit, la Coresi; luni, verb reflexiv (învechit, a avea crize de somnambulism); lunaș, substantiv masculin (persoană angajată cu luna); lunav, adjectiv (învechit, somnambul), cu sufix limba slavă (veche) -av.

– derivat neol. lunar, adjectiv, după latina lunaris; semilună, substantiv feminin, din limba franceza semilune.
Forme diferite ale cuvantului luna: lúni

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român



LUNĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LÚNĂ2, luni, substantiv feminin

1. Interval de timp egal cu aproximativ a douăsprezecea parte dintr-un an. Încet-încet apoi trecură căldurile și veni minunata lună a lui septembrie cu lumină aurie. SADOVEANU, O. VI 227. Va sta o lună, poate două, la Bălcești, cît are concediu, ca să se mai întremeze. CAMIL PETRESCU, O. I 265. Ci tu rămîi în floare ca luna lui april. EMINESCU, O. I 128.
       • Lună de miere = prima lună după căsătorie. Ridichi de lună vezi ridiche.
       • Locuţiune adverbiala Pe lună = lunar. Trei husăși plătea tata pe lună pentru mine. CREANGĂ, O. A. 286. Cu luna = închiriat sau angajat cu plata lunar. Citea... în papuci, la gura sobei, în camera lui cu luna. C. PETRESCU, C. vezi 237. Cu lunile sau luni de-a rîndul, luni întregi, luni de zile = timp de mai multe luni. Cu lunile așteptau oamenii la Olt să le vină rîndul la moară. STANCU, despre 29. Luni de zile... [invalidul] și-a tîrît restul trupului. SAHIA, N. 36. Mi-a fost luni întregi mînie Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51.

2. (astronomie) Interval de timp corespunzător unei revoluții a lunii.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

LUNA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru LUNA:
LUNA, comerț în jud. Cluj, situată în zona de contact a Câmpiei Turzii cu Colinele Ludușului, pe cursul inferior al râului Arieș; 4.486 locuțiune (2000). Haltă de c. forme (în satul L.). Expl. de dacite. Creșterea bovinelor. În satul L., menționat documentar în 1270, se află Monumentul eroilor, iar în satul Luncani există o biserică în stil gotic timpuriu (1290-1299), o biserică ortodoxă cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (secolul 17) și un conac (1815) în stil baroc.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

Luna
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru Luna:
Luna, divinitate astrală și astru propriu-zis, venerată în personificări divine, feminine sau masculine, în aproape toate religiile primitive și antice. În mitologia greacă, pe lângă zeița specială Selene, mai patrona astrul și Artemis, cult preluat de la romani sub numele Luna și Diana.
Definiție sursă: Dicționar religios

LUNĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LÚNĂ1 forme

1) Astru, satelit natural al Pământului, pe care îl luminează în timpul nopții, difuzând lumina primită de la Soare. * luna plină timpul când se vede întregul disc al acestui astru.

2) Timp cât lumina acestui astru se vede pe cer (noaptea). [G.-D. lunii] /<lat. luna

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

lună
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru lună:
lúnă, luni substantiv feminin Interval de timp egal cu a douăsprezecea parte dintr-un an.
       • Lună liturgică = subdiviziune a anului liturgic (bisericesc), care începe cu septembrie (nu cu ianuarie, ca în calendarul civil) și sfârșește cu august.

– Din latina luna.

Definiție sursă: Dicționar religios

LUNA
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru LUNA:
LUNA substantiv

1.

– forme (Dm; Ștef; Cras 53); Lună fam., buc.

2. Prenume: Lunea Roșul b. munt. 1655 (Sd VII 247);

– bătrînul (Cotr 18); Lunescu, Ion, act.

3. Lunic, Ion, act.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

LUNĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LÚNĂ2 lunai forme Interval de timp egal cu a douăsprezecea parte a anului. * lunaa lui cuptor luna iulie. lunaa de miere prima perioadă după căsătorie. Pe luna lunar. /<lat. luna
Forme diferite ale cuvantului luna: lunai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

Luna
Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Luna:
Luna, la romani, zeița lunii, numită Selene de către greci. A fost identificală de timpuriu cu Diana ( vezi și Diana).
Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman

LUNĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LUNĂ substantiv (astronomie)

1. (învechit) mesiță. (luna iunie.)

2. lună sinodică = lunație.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

lună
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lună:
lúnă substantiv feminin, genitiv dativ articulat lúnii; (sateliți ai unei planete, perioade) plural luni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Luna
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Luna:
Luna (Munții) forme lanț de munți în Africa, pe limitele Zanghebarului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

lună
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lună:
lúnă (astru, perioadă de timp) substantiv feminin, genitiv dativ articulat lúnii; plural luni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Luna
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Luna:
*Lúna (astronomie) substantiv propriu forme, genitiv dativ Lúnii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

LUNĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LUNĂ:
LÚNĂ substantiv verbal ciclu, menstruație, period.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

lună
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lună:
lună substantiv verbal CICLU. MENSTRUAȚIE. PERIOD.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

lună
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru lună:
lună adjectiv invariabil foarte curat.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'LUNA'
lumpLÚMPENLUMPENPROLETÁRLUMPENPROLETARIÁTLÚNĂLUNAHODlunamobílLUNÁRLUNARIA

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL lună
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului lună dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
* lună plină timpul când se vede întregul disc al acestui astru.
LÚNĂ2 lunăi forme Interval de timp egal cu a douăsprezecea parte a anului.
* lunăa lui cuptor luna iulie.
Lunăa de miere prima perioadă după căsătorie.
Pe lună lunar.
Lună iunie.
Lună iunie.

GRAMATICA cuvântului lună?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului lună.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul lună poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul lună sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul lună are forma: luni
    VEZI PLURALUL pentru lună la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE lună?
Vezi cuvântul lună desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul lună?
[ lu-nă ]
Se pare că cuvântul lună are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL lună
Inţelegi mai uşor cuvântul lună dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Lună nouă = momentul în care Luna este în conjuncție cu Soarele, când se vede o mică porțiune din suprafața sa iluminată de acesta; înfățișarea Lunii în acest moment; crai-nou
Lună plină = momentul în care Luna este în opoziție cu Soarele și i se vede întregul disc iluminat de Soare; Luna văzută în întregime
A trăi în lună sau a fi căzut din lună = a nu ști ce se petrece în jurul lui, a nu fi în temă, a fi rupt de realitate, lipsit de simț practic
A apuca luna cu dinții sau a prinde sau a atinge luna cu mâna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil
A promite și luna de pe cer = a promite lucruri pe care nu le poate realiza
A cere și luna de pe cer = a cere foarte mult, a cere imposibilul
Câte-n lună și-n stele sau în soare = tot ce se poate închipui, de toate
A da cu barda sau a împușca în lună sau a fi un împușcă-n lună = a fi nesocotit
A-i răsări cuiva luna în cap = a cheli
Locuţiune adverbiala La sau pe lună = la sau pe lumina Lunii
Lună calendaristică = fiecare dintre intervalele de timp, apropiate de perioada de revoluție a Lunii I 1, în care e divizat anul calendaristic
Lună siderală = perioadă de revenire a Lunii în dreptul aceleiași stele fixe
Lună sinodică = lunație
Lună solară = interval de timp egal cu a douăsprezecea parte din anul solar
Lună de miere = prima perioadă dintr-o căsătorie considerată a fi cea mai plăcută
Locuţiune adverbiala Pe lună = lunar 1
Cu luna = închiriat sau angajat cu plată lunară
Cu lunile sau luni de-a rândul, luni întregi, luni de zile = timp de mai multe luni până într-un an
Lună nouă = momentul în care Luna este în conjuncție cu Soarele, când se vede o mică porțiune din suprafața sa iluminată de acesta; înfățișarea Lunii în acest moment; crai-nou
Lună plină = momentul în care Luna este în opoziție cu Soarele și i se vede întregul disc iluminat de soare; Luna văzută în întregime
A trăi în lună sau a fi căzut din lună = a nu ști ce se petrece în jurul lui, a nu fi în temă, a fi rupt de realitate, lipsit de simț practic
A apuca luna cu dinții sau a prinde sau a atinge luna cu mâna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil
A promite și luna de pe cer = a promite lucruri pe care nu le poate realiza
A cere și luna de pe cer = a cere foarte mult, a cere imposibilul
Câte-n lună și-n stele sau în soare = tot ce se poate închipui, de toate
A da cu barda sau a împușca în lună sau a fi un împușcă-n lună = a fi nesocotit
A-i răsări cuiva luna în cap = a cheli
Locuţiune adverbiala La sau pe lună = la sau pe lumina lunii
Lună calendaristică = fiecare dintre intervalele de timp, apropiate de perioada de revoluție a lunii I 1, în care e divizat anul calendaristic
Lună siderală = perioadă de revenire a lunii în dreptul aceleiași stele fixe
Lună sinodică = lunație
Lună solară = interval de timp egal cu a douăsprezecea parte din anul solar
Lună de miere = prima lună dintr-o căsătorie
Locuţiune adverbiala Pe lună = lunar 1
Cu luna = închiriat sau angajat cu plată lunară
Cu lunile sau luni de-a rândul, luni întregi, luni de zile = timp de mai multe luni până într-un an
A trăi în lună sau a fi căzut parcă din lună = a fi rupt de realitate, a-și pierde simțul practic, a fi cu capul în nori
A apuca luna cu dinții sau a prinde sau a atinge luna cu mîna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil
Cîte-n lună și-n stele sau în soare = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri
Lună de miere = prima lună după căsătorie
Locuţiune adverbiala Pe lună = lunar
Cu luna = închiriat sau angajat cu plata lunar
Cu lunile sau luni de-a rîndul, luni întregi, luni de zile = timp de mai multe luni
Lună liturgică = subdiviziune a anului liturgic bisericesc, care începe cu septembrie nu cu ianuarie, ca în calendarul civil și sfârșește cu august
Lună sinodică = lunație
Lună sinodică = lunație



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL lună

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Substantiv neutru în sintagma centru de rotație?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
conjugare 2
politica bazată pe principiul coexistenței țărilor cu orânduiri sociale diferite, hotărâte să renunțe la folosirea războiului ca mijloc de rezolvare a litigiilor dintre state
punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație
a-i veni cuiva timpul să moară
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?