eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție lupta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Luptă [ lup-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU luptă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului lupta în mai multe dicționare

Definițiile pentru lupta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a lupta
Verbul: a lupta (forma la infinitiv)
A lupta conjugat la timpul prezent:
  • eu lupt
  • tu lupți
  • el ea luptă
  • noi luptăm
  • voi luptați
  • ei ele luptă
VEZI VERBUL a lupta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LUPTĂ:
LÚPTĂ, lupte, substantiv feminin

1. (Uneori în construcție cu verbul «a se lua») Încleștare corp la corp între două persoane care caută să se învingă una pe alta; încăierare (pe viață și pe moarte) între două persoane. Se luară la luptă. Cum îl prinse, cum nu-l prinse... destul că îl trînti la pămînt încît pînă în grumazi s-a cufundat. RETEGANUL, P. III 70. În săbii să ne tăiem... ori în luptă să ne luptăm. ISPIRESCU, L. 42. Bine că mi-ai venit Făt-Frumos... hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare. EMINESCU, N.

10.
       • Luptă dreaptă = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii sau ajutor străin. Se învoiră să se ia la luptă dreaptă. ISPIRESCU, L. 87. Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. EMINESCU, N.

7.
       • figurat Să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? EMINESCU, O. I 137.
♦ (Sport; uneori determinat prin «greco-romană») Întrecere între doi luptători în care fiecare caută să trîntească pe adversar cu omoplații la pămînt fără să folosească procedee dureroase.

2. (termen militar) Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie. vezi război. Zidurile clădirilor uzinei purtau încă urmele luptelor care s-au dat aci pentru fiecare palmă de pămînt. STANCU, U.R.S.S. 193. Lupta iar începe... dușmanii zdrobiți Cad ca niște spice de securi loviți. BOLINTINEANU, O. 34. Lupta urlă, se-ncleștează Și barbarii toți, grămadă, Morții crude se dau pradă. ALECSANDRI, P. II 16. Săcuii se apucară a căuta, prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind... și după ce-i uciseră mai pe toți, se întoarseră la locul luptei. BĂLCESCU, O. II 258.
♦ figurat Ciocnire între două forțe care lucrează în sens contrar. Lupta dintre vechi și nou.

3. (În expresie) Luptă de clasă = lupta dintre exploatatori și exploatați, expresie a caracterului de neîmpăcat al intereselor de clasă, constituind forța motrice de dezvoltare în societatea împărțită în clase antagoniste; în capitalism ea duce în mod inevitabil la prăbușirea societății burgheze și la instaurarea dictaturii proletariatului, care are drept scop lichidarea claselor și crearea societății comuniste.

4. Efort depus de cineva pentru a se apăra; străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie. Aș verb reflexiv:ea ca și la-ntorsul meu Să fii aici să-mi dai să beu; Iar ea, tot nemișcată stînd, Cu ochii-n jos și tremurînd De lupta ei, tîrziu și greu, Rosti sfioasă: Cînd? COȘBUC, P. I 281. Pepeleo!... de azi începe o viață plină de lupte pentru tine. ALECSANDRI, T. I 402.

5. (Urmat de o determinare introdusă prin prepoziție «pentru») Acțiune întreprinsă pentru a obține ceva, strădanie. Haide cu noi, bătrîne, și-ai să-ntinerești. Fiindcă munca noastră îi miez din lupta noastră: o luptă cinstită și dreaptă pentru un trai mai bun, pentru o viață mai bună tuturor. DAVIDOGLU, M. 61. Oamenii de știință sovietici... merg zi de zi mai departe în lupta pentru păstrarea sănătății poporului sovietic. STANCU, U.R.S.S. 127.

6. (Urmat de o determinare introdusă prin prepoziție «contra», «împotriva», «cu») Combatere. Lupta împotriva superstițiilor. ▭ În lupta cu decadentismul, arta progresistă se dezvoltă și se întărește. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2898.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

LUPTA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LUPTA:
LUPTÁ, lupt, verb

I.

1. reflexiv A se prinde corp la corp cu cineva pentru a-l învinge, pentru a-l doborî; a se lua la trîntă cu cineva; a se bate (pe viață și pe moarte) cu cineva. Învăță Ercule de la un alt dascăl cum să se lupte cu tot felul de arme. ISPIRESCU, U. 20. Greu m-am luptat... dar i-am venit de hac zmeului. ALECSANDRI, T. I 391.
       • reflexiv reciproc. Noi ne-om lupta Luptă cu dreptate, Fără strîmbătate... Și zicînd cuvîntul Brațele-ntindea, Pe turc cuprindea. ANT. literar popular I 394. Din luptă să ne luptăm, din pușcă să ne pușcăm. ȘEZ. I 53.
       • intranzitiv (Rar) Ian așteapt-așteapt-așteaptă Să luptăm la luptă dreaptă. ALECSANDRI, P. P. 59.

2. reflexiv A se război, a purta război. Amazoanele acestea erau niște muieri viteze... Ele se luptau cu oricine se scula asupra țării lor. ISPIRESCU, U. 50. (În personificări) Eu țin ca un frate la tine! Ridică tu tabăra ta, Tu, codrule, nu te lăsa Și luptă-te bine! COȘBUC, P. I 237.
       • figurat Se cunoștea că se lupta în sine mustrarea, cugetului și presimțirea. NEGRUZZI, S. I 53.
       • Expresia: Se luptă ziua cu noaptea = se crapă de ziuă.
       • intranzitiv Prin foc... Prin mii de baionete, Urcăm, luptăm. ALECSANDRI, O. 241.
       • tranzitiv (Cu complement intern) Luptă-ți lupta cu dreptate. ȘEZ. II 6.

3. reflexiv figurat (Adesea construit cu prepoziție «cu») A se apăra împotriva a ceva, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol, o nevoie. Se luptase cu sărăcia, și dăduse cu pieptul înainte prin toate greutățile. DUMITRIU, N. 166. Este el, cum îl arată sabia lui și armura... Traian, cinste a Romei ce se lupta cu natura? ALEXANDRESCU, P. 133. Singur era să rămîie în corabie să se lupte cu valurile mării. DRĂGHICI, R.

11.
       • figurat Frenetic și dezlănțuit... [Oltul] se luptă cu munții. BOGZA, C. O. 163.
       • intranzitiv Crîngașu își aduse aminte de Cîrlig, și-l închipui luptînd cu apele crescute, îndiguind ogorul. CAMILAR, TEM. 198. Omul e dator să lupte cît a putea cu valurile vieții. CREANGĂ, P. 235. Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt. EMINESCU, O. I 137.
♦ intranzitiv (Construit cu prepoziție «cu», «contra», «împotriva») A combate. A lupta cu prejudecățile. A lupta contra abuzurilor.

4. intranzitiv (Construit cu prepoziție «pentru») A se strădui, a depune toate eforturile pentru a obține ceva. Popoarele luptă pentru pace.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

LUPTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LUPTĂ:
LÚPTĂ, lupte, substantiv feminin

1. Înfruntare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele).
       • Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri.
♦ (La plural ) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători.
       • Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului (de la linia de centură în sus). Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor.

2. Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie.
♦ figurat Efortul a doi adversari sau a două puteri rivale pentru a-și impune voința.
       • Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată (pe plan economic, politic și ideologic) între clase cu interese fundamentale opuse.

3. Efort depus de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra.

4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere; combatere.

– latina lucta.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LUPTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LUPTĂ:
LÚPTĂ, lupte, substantiv feminin

1. Încăierare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele).
       • Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri.
♦ (La plural ) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători.
       • Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului (de la linia de centură în sus). Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor.

2. Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie.
♦ figurat Ciocnire între două forțe care acționează în sens contrar.
       • Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamentale opuse.

3. Străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra.

4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere; combatere.

– latina lucta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



luptă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru luptă:
lúptă (lúpte), substantiv feminin

– Bătălie.

– Mr. (luftă). latina lucta (Meyer 247; Pușcariu 1003; Candrea-Dens., 1031; REW 5147; Tiktin), conform italiana lotta, limba franceza lutte, spaniolă lucha, portugheză luta, albaneză ljuftë (Philippide, II, 645), de unde mr. derivat lupta, verb (a se bate), din latina luctāre (Pușcariu 1002; Candrea-Dens., 1030; REW 5148), conform mr. alumtu, alumtare, italiana lottare, prov., spaniolă luchar, limba franceza lutter, cat. lluytar, portugheză lutar; luptaci, adjectiv (învechit, care luptă); luptător, substantiv masculin (militar); înlupta, verb (Transilvania de S., a învinge).
Forme diferite ale cuvantului lupta: lúpte

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

LUPTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LUPTĂ:
LÚPTĂ luptae forme

1) Încăierare, bătaie între două sau mai multe persoane.

2) Întrecere sportivă între doi luptători.

3) Ciocnire între două forțe armate dușmane.

4) figurat Ciocnire între două forțe (tendințe) care acționează în sens contrar (pe plan politic și economic).

5) Efort, străduință pentru a învinge o greutate, pentru a-și crea condiții normale de trai.

6) Efort, străduință pentru combaterea unor idei sau concepții. [genitiv dativ luptei] /<lat. lucta
Forme diferite ale cuvantului lupta: luptae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

LUPTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LUPTĂ:
LUPTĂ s.

1. bătaie, încăierare, (rar) încaier, încăierătură, (regional) încăierat, (familial) tăvăleală, trînteală. (lupta dintre cei doi n-a durat mult.)

2. (termen militar) bătălie, (rar) înfruntare, (învechit și popular) bătaie, (învechit și regional) război, (învechit) harță, oaste, toi, (figurat) ciocnire. (Biruitor în lupta de la Posada.)

3. (SPORT) (popular) trîntă.

4. concurență, întrecere, rivalitate. (lupta între mai multe concerne.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

LUPTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LUPTA:
LUPTÁ, lupt, verb

I.

1. reflexiv recipr. A se bate corp la corp cu cineva.

2. reflexiv recipr. și intranzitiv A se război, a purta război, a fi în război cu cineva.
       • Expresia: (reflexiv recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă.

3. reflexiv și intranzitiv figurat A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol.

4. intranzitiv figurat A se strădui să obțină ceva.

– latina luctare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

LUPTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LUPTA:
LUPTÁ, lupt, verb

I.

1. reflexiv recipr. A se bate corp la corp cu cineva.

2. reflexiv recipr. și intranzitiv A se război, a purta război, a fi în război cu cineva.
       • Expresia: (reflexiv recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă.

3. reflexiv și intranzitiv figurat A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol.

4. intranzitiv figurat A se strădui să obțină ceva.

– latina luctare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LUPTA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru LUPTA:
LUPTA

1. Ziar al Partidului Național Român. A apărut zilnic la Budapesta (24 dec. 1906-dec. 1910), condus de Al. Vaida-Voevod. Colaboratori:

I. Slavici, N. Iorga, O. Goga, A. Cotruș.

2. Ziar liberal apărut, cu intermitențe, la Iași și București (1884-1895), sub conducerea lui G. Panu. Colaboratori: despre Zamfirescu, N. Iorga, C. Mille ș.a.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

LUPTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LUPTA:
LUPTA verb

1. a se bate, a se întrece, a se măsura. (Hai să ne lupta în luptă dreaptă.)

2. (termen militar) a se bate, a se război, (învechit) a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. (S-a lupta mult cu dușmanul.)

3. a se sforța, a se sili, a se strădui. (Se lupta să împiedice răul.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

luptă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru luptă:
lúptă forme, plural e (latina lŭcta, italiana lotta, vpv. spaniolă lucha, limba franceza lutte, pg. luta). Bătălie, bătaĭe între armate: lupta de la Valea Albă. Exercițiŭ de luptă, trîntă: lupta franceză. figurat Luptă electorală.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

luptă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru luptă:
luptă forme

1. exercițiu de cercare a puterilor: luptă dreaptă;

2. bătălie: pacea puse capăt luptei sângeroase;

3. figurat discuțiune, ceartă: luptă electorală. [latina LUCTA].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LUPTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LUPTĂ:
LÚPTĂ s.

1. vezi bătaie.

2. vezi bătălie.

3. (SPORT) (popular) trântă.

4. vezi concurență.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

lupta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lupta:
luptá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu lupt, persoana a treia singular: el / ea și plural luptă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

luptă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru luptă:
lúptă substantiv feminin, genitiv dativ articulat lúptei; plural lúpte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

luptă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru luptă:
lúptă substantiv feminin, genitiv dativ articulat lúptei; plural lúpte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

lupta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lupta:
luptá (a lupta) verb, indicativ prezent 3 lúptă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Luptă
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Luptă:
Luptă ≠ pace
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'LUPTA'
LUPȘALUPȘANULUPȘÓRluptLÚPTĂLUPTÁCIluptaciuLUPTÁRELUPTÁȘ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Luptă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului luptă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
LÚPTĂ luptăe forme 1 Încăierare, bătaie între două sau mai multe persoane.
Luptă dintre cei doi n-a durat mult.
Biruitor în luptă de la Posada.
Luptă între mai multe concerne.
Hai să ne luptă în luptă dreaptă.
S-a luptă mult cu dușmanul.
Se luptă să împiedice răul.
Hai să ne luptă în luptă dreaptă.
S-a luptă mult cu dușmanul.
Luptá a luptă verb, indicativ prezent 3 lúptă.

GRAMATICA cuvântului Luptă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului luptă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Luptă poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Luptă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural verbul lupta se conjugă: ei ele luptă
  • group icon La plural substantivul luptă are forma: lúpte
VEZI PLURALUL pentru Luptă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE luptă?
Vezi cuvântul luptă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul luptă?
[ lup-tă ]
Se pare că cuvântul luptă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Luptă
Inţelegi mai uşor cuvântul luptă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Luptă dreaptă = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii sau ajutor străin
În expresie Luptă de clasă = lupta dintre exploatatori și exploatați, expresie a caracterului de neîmpăcat al intereselor de clasă, constituind forța motrice de dezvoltare în societatea împărțită în clase antagoniste; în capitalism ea duce în mod inevitabil la prăbușirea societății burgheze și la instaurarea dictaturii proletariatului, care are drept scop lichidarea claselor și crearea societății comuniste
Se luptă ziua cu noaptea = se crapă de ziuă
Luptă dreaptă = luptă 1 corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri
Lupte clasice sau greco-romane = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului de la linia de centură în sus
Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor
Luptă de clasă = în teoria marxist-leninistă luptă desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamentale opuse
Luptă dreaptă = luptă 1 corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri
Lupte clasice sau greco-romane = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la partea superioară a corpului de la linia de centură în sus
Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare dintre părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor
Luptă de clasă = în teoria marxist-leninistă luptă desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamentale opuse
Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă
Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Luptă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Alb la față?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
conceput sau realizat cu mijloace deosebit de mari, cu amploare
număr natural egal cu suma divizorilor săi
palid
a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app