 | as |
|
| Magie [ ma-gi-e ] VEZI SINONIME PENTRU magie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului magie în mai multe dicționareDefinițiile pentru magie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MAGIE: MAGÍE (< limba franceza , latina) substantiv feminin 1. Ansamblu de procedee, formule sau rituri, mai mult sau mai puțin secrete, prin care se utilizează forțe misterioase pentru obținerea unor rezultate contrare celor posibile prin tehnici obișnuite. Magie implică o credință într-o continuitate confuză între cosmos și psihismul uman, ca și cum ar fi traversate de același curent de forțe. Etnologii disting: magie albă = magie bună, obișnuită, care manevrează realitatea prin procedee precum forța sonoră a rostirii, forța creatoare a imaginii etc., servind interesului comunității sau persoanei pentru alungarea spiritelor rele, vindecarea victimelor verb reflexiv:ăjilor etc.; magie neagră = magie rea, care invocă demonii spre a cauza moartea sau nenorocirea unei persoane. Tradițional, evoluția gândirii omenești este înfățișată în ordinea: m.-religie-știință, magie fiind interpretată ca o formă primitivă de religie și ca o pseudoștiință. Magie a jucat un rol important în religiile primitive, dar nu este cu totul exclusă în timpurile moderne; anumite fenomene atribuite magie sunt de netăgăduit; încă neexplicate de știință, ele țin de competența cunoașterii esoterice. 2. figurat Putere de atracție deosebită; farmec, încântare, seducție (ex. magie muzicii). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MAGIE: MAGÍE, magii, substantiv feminin (în practicile oculte) Sistem de acțiuni și formule cu ajutorul cărora verb reflexiv:ăjitorii credeau că pot s ipune sau răsturna legile naturii și pot provoca fenomene miraculoase. vezi verb reflexiv:ăjitorie. ♦ figurat Încîntare, farmec, verb reflexiv:ajă; putere ascunsă. Palatul plutea în magie Aurie. EMINESCU, O. IV 97. O, vînt!... Tu, prin a ta magie. Mă porți ușor, ferice, în lumi necunoscute. ALECSANDRI, P. III 386. Poetul se exprimă-n limba sa; Într-o limbă de magie. BOLLIAC, O. 114. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MAGIE: MAGIE s. 1. descîntec, farmec, verb reflexiv:ajă, verb reflexiv:ăjitorie, (popular) descîntătură, fapt, făcătură, făcut, fermecătorie, fermecătură, legămînt, legătură, meșteșug, solomonie, (învechit și regional) măiestrie, (regional) băbărie, boboană, bolmoajă, boscoană, bosconitură, farmazonie, năprătitură, rîvnă, rîvnitură, solomonărie. (A practica magie.) 2. magie albă = teurgie. 3. farmec, fascinație, încîntare, verb reflexiv:ajă, (figurat) poezie. (magie minunată a nopții.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MAGIE: MAGÍE substantiv feminin 1. complex de practici prin care se consideră posibilă acționarea asupra realității înconjurătoare cu ajutorul forțelor supranaturale; verb reflexiv:ăjitorie. ♦ magie neagră = magie propriu-zisă care apelează la puterea demonilor; magie albă = arta de a produce fenomene naturale care par miraculoase. 2. (figurat) putere de atracție, de fascinare; farmec, seducție. (< limba franceza magie, latina magia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MAGIE: MAGÍE, magii, substantiv feminin 1. Totalitatea procedeelor, formulelor, gesturilor etc. prin care ar putea fi invocate anumite forțe supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etc. 2. figurat Putere irezistibilă de atracție, de fascinare; farmec, încântare. – Din limba franceza magie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MAGIE: MAGÍE, magii, substantiv feminin 1. Totalitatea procedeelor, formulelor, riturilor etc. prin care se invocă forțe supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etc. 2. figurat Putere irezistibilă de atracție, de fascinare; farmec, încântare. – Din limba franceza magie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MAGIE: MAGÍE magiei forme 1) Ansamblu de procedee oculte prin care se crede că se pot produce fenomene miraculoase. 2) figurat Influență puternică, incontestabilă pe care o exercită arta sau natura asupra omului. 3) Ocupație de magician. /<fr. magie Forme diferite ale cuvantului magie: magiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru magie: magie forme 1. pretinsă artă de a comanda forțelor naturei; 2. figurat farmec: magia muzicei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru magie: magíe substantiv feminin, articulat magía, genitiv dativ articulat magíei; plural magíi, articulat magíile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru magie: magíe substantiv feminin, articulat magía, genitiv dativ articulat magíei; plural magíi, articulat magíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MAGIE' maghrebiánMÁGICMAGICIÁNmagiciánăMAGÍEMAGIRMăgîrdeaMăgîrdiciMĂGIREȘTI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MAGIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului magie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A practica magie. Magie minunată a nopții. MAGÍE magiei forme 1 Ansamblu de procedee oculte prin care se crede că se pot produce fenomene miraculoase. |
GRAMATICA cuvântului MAGIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului magie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MAGIE poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE magie? Vezi cuvântul magie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul magie?[ ma-gi-e ] Se pare că cuvântul magie are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL MAGIE Inţelegi mai uşor cuvântul magie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeAlbă = m Neagră = m Magie albă = teurgie ♦ magie neagră = magie propriu-zisă care apelează la puterea demonilor; magie albă = arta de a produce fenomene naturale care par miraculoase Magie albă = teurgie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MAGIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cerere maximă de putere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul magie are forma: magíi
