 | as |
|
| Măiestrie [ mă-ies-tri-e ] VEZI SINONIME PENTRU măiestrie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului maiestrie în mai multe dicționareDefinițiile pentru maiestrie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂIESTRIE: MĂIESTRÍE, (2) măiestrii, substantiv feminin 1. Pricepere, dibăcie, iscusință deosebită. Fusese furat de măiestria sa în muncă, de siguranța cu care stăpînea motorul. MIHALE, O. 169. Eminescu valorifică cu o măiestrie nemaiîntîlnită virtualitățile estetice ale limbii romîne. ROSETTI, S. E. 54. Intriga dramei e condusă cu măiestrie. GHEREA, ST. Hristos II 46. • Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul creației, pentru a realiza desăvîrșirea unei opere de artă. 2. (Învechit, concretizat) Lucrare, operă, creație de artă; capodoperă. Se întîmplă ca popoarele... să aibă obiecte și măiestrii păstrate din vechime. ODOBESCU, S. II 107. ♦ (Mai ales la plural ) Diferite obiecte, instrumente lucrate artistic. Ba eu, cuscră Ileană, i-oi alcătui, într-o punguță de piele, măiestriile acestea și le-a purta cu sine. SADOVEANU, N. E. 77. 3. (Învechit) Ocupație, îndeletnicire, meserie; meșteșug. Secolul al XIX-lea.. prin mecanică și prin chimie a transformat toate artele și măiestriile. GHICA, S. A. 27. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂIESTRIE: MĂIESTRÍE, (2, 3) măiestrii, substantiv feminin 1. Pricepere, iscusință deosebită; talent, dibăcie, artă. • Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desăvârșirii unei opere literare sau de artă. 2. (învechit; concret) Lucrare, operă, creație. ♦ Lucru care denotă iscusință sau meșteșug în execuție; unealtă, instrument, aparat ingenios. 3. Meserie, meșteșug (care cere pricepere). [ pronunție: mă-ies-] – Măiestru + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂIESTRIE: MĂIESTRÍE, (2, 3) măiestrii, substantiv feminin 1. Pricepere, iscusință deosebită; talent, dibăcie, artă. • Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desăvârșirii unei opere literare sau de artă. 2. (învechit; concret) Lucrare, operă, creație. ♦ Lucru care denotă iscusință sau meșteșug în execuție; unealtă, instrument, aparat ingenios. 3. (învechit) Meserie, meșteșug (care cere pricepere). – Măiestru + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂIESTRIE: MĂIESTRÍE maiestriei forme 1) Capacitate de a face totul cu ușurință și cu dibăcie; dexteritate; pricepere. 2) mai ales la plural învechit Obiect, creație executată cu multă iscusință; creație artistică. 3) învechit Îndeletnicire bazată pe munca manuală calificată; meșteșug; meserie. [silabe mă-ies-] /măiestru + sufix maiestrieie Forme diferite ale cuvantului maiestrie: maiestriei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru măiestrie: măiestrie substantiv verbal COMPLOT. CONJURAȚIE. CONSPIRAȚIE. DAR. DESCÎNTEC. FARMEC. FAVOARE. GRAȚIE. HAR. INTRIGĂ. MAGIE. MAȘINAȚIE. STRATAGEMĂ. SUBTERFUGIU. ȘIRETENIE. ȘIRETLIC. ȘMECHERIE. TERTIP. TRUC. UNELTIRE. VICLENIE. VICLEȘUG. verb reflexiv:AJĂ. verb reflexiv:ĂJITORIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂIESTRIE: MĂIESTRIE s. 1. artă, dibăcie, iscusință, îndemînare, meșteșug, pricepere, știință, talent. (Obiect făcut cu multă maiestrie.) 2. virtuozitate. (Pianistul demonstrează o maiestrie deosebită.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂIESTRIE: MĂIESTRÍE s. 1. artă, dibăcie, iscusință, îndemânare, meșteșug, pricepere, știință, talent. (Obiect făcut cu multă maiestrie.) 2. vezi virtuozitate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru măiestrie: măiestríe2 (obiect, meserie) (învechit) substantiv feminin, articulat măiestría, genitiv dativ articulat măiestríei; plural măiestríi, articulat măiestríile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru măiestrie: măiestríe substantiv feminin, articulat măiestría, genitiv dativ articulat măiestríei; (obiecte, meserii) plural măiestríi, articulat măiestríile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru măiestrie: măiestríe1 (pricepere) substantiv feminin, articulat măiestría, genitiv dativ măiestríi, articulat măiestríei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Măiestrie: Măiestrie ≠ neiscusință Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'MAIESTRIE' MĂIESTRÉSCMĂIESTRÉȘTEMĂIESTRÉȚMĂIESTRÍMĂIESTRÍEMĂIESTRÍTMĂIÉSTRUMAIESTUÓSMAIESTUOZITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Măiestrie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului măiestrie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MĂIESTRÍE măiestriei forme 1 Capacitate de a face totul cu ușurință și cu dibăcie; dexteritate; pricepere. [silabe mă-ies-] /măiestru + sufix măiestrieie. Obiect făcut cu multă măiestrie. Pianistul demonstrează o măiestrie deosebită. Obiect făcut cu multă măiestrie. |
GRAMATICA cuvântului Măiestrie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului măiestrie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Măiestrie poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE măiestrie? Vezi cuvântul măiestrie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul măiestrie?[ mă-ies-tri-e ] Se pare că cuvântul măiestrie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Măiestrie Inţelegi mai uşor cuvântul măiestrie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul creației, pentru a realiza desăvîrșirea unei opere de artă Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desăvârșirii unei opere literare sau de artă Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desăvârșirii unei opere literare sau de artă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Măiestrie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Glandă mamară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul măiestrie are forma: măiestríi
