eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție maruntime


PLURALGRAMATICĂSILABE
Mărunţime [ mă-run-ţi-me ]
VEZI SINONIME PENTRU mărunţime PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului maruntime în mai multe dicționare

Definițiile pentru maruntime din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂRUNȚIME:
MĂRUNȚÍME, mărunțimi, substantiv feminin (Rar) Însușire a ceea ce este mărunt sau neînsemnat; (concret) ceea ce este de vârstă fragedă, tânăr, nevârstnic.
♦ (concretizat) Lucru fără valoare, neînsemnat.

– Mărunt + sufix -ime.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MĂRUNȚIME
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂRUNȚIME:
MĂRUNȚÍME, mărunțimi, substantiv feminin (Rar) Însușire a ceea ce este mărunt sau neînsemnat; (concret) ceea ce este de vârstă fragedă, tânăr, nevârstnic.
♦ (concretizat) Lucru fără valoare, neînsemnat.

– Mărunt + sufix -ime.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

mărunțime
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mărunțime:
mărunțíme (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mărunțímii; (lucruri neînsemnate) plural mărunțími
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

mărunțime
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mărunțime:
mărunțíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat mărunțímii; (lucruri neînsemnate) plural mărunțími
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'MARUNTIME'
mărunțéscMĂRUNȚÍMĂRUNȚÍCĂmărunțica-craiuluiMĂRUNȚÍMEMĂRUNȚÍREMĂRUNȚÍȘMĂRUNȚIȘAMĂRUNȚIȘÁR

GRAMATICA cuvântului mărunțime?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărunțime.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mărunțime poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul mărunțime sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mărunțime are forma: mărunțími
VEZI PLURALUL pentru mărunțime la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE mărunţime?
Vezi cuvântul mărunţime desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mărunţime?
[ mă-run-ţi-me ]
Se pare că cuvântul mărunţime are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Fără intenție?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
bac
pe gură
involuntar, fără să vrea
în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; prin extensie segmentat, trunchiat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app