 | as |
|
| Mascara [ mas-ca-ra ] VEZI SINONIME PENTRU mascara PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mascara în mai multe dicționareDefinițiile pentru mascara din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mascara: mascará (mascarále), substantiv feminin – 1. Paiață. – 2. Zeflemea, indecență, obscenitate. – Variante măscară, (Banat) mascără. Mr. măscără, megl. mascará. limba turcă maskara, din arab. mashara (Șeineanu, II, 250; Berneker, II, 23; Lokotsch 1436; Ronzevalle 161), conform limba neogreacă μασϰαρᾶς, albaneză, limba bulgară maskará, limba sârbă maskara. Battisti, III, 2381, socotește cuvîntul arab diferit de italiana maschera, spaniolă máscara. Schimbarea de accent e dificil de explicat în variantă măscară, în afară de cazul în care ar fi un deverbal de la măscări. Atît măscară cît și măscări există în secolul XVII, mascara în secolul XIX. derivat măscări, verb (învechit, a-și bate joc, a zeflemisi; Banat, a se murdări; reflexiv, a se insulta), conform limba sârbă maskariti; mascaragiu, substantiv masculin (bufon; saltimbanc, cabotin), din limba turcă maskaraci, secolul XVIII; mascaralîc, substantiv neutru (bufonerie), conform limba neogreacă μασϰαραλίϰι; măscărici, substantiv masculin (paiață, bufon); măscăriciune, substantiv feminin (învechit, bufonerie), secolul XVII; măscornicie, substantiv feminin (bufonerie), învechit, secolul XVII. Forme diferite ale cuvantului mascara: mascarále Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MASCARA: MASCARÁ, mascarale, substantiv feminin (Învechit) Bufon, paiață, măscărici; prin extensie om neserios, pușlama. Marele logofăt îl primește cu mîna întinsă, răsturnat într-un fotoliu, zicîndu-i: na, mascara, vino de sărută mîna. GHICA, S. XII. Slugă veche, mascara bătrînă. PANN, P. vezi II 57. • Expresia: (Popular) A face (pe cineva) de mascara = a face (pe cineva) de rîs, de rușine. Dar de i-om tăia căpățîna, Să-l facem de mascara, Să se ducă pomina. PĂSCULESCU, E. P. 292. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂSCARĂ: MĂSCÁRĂ, măscări, substantiv feminin (Mai ales la plural ) Obscenitate. Se așeza în mijlocul străzii cu mîinile în șolduri, blogodorind măscări. PAS, Z. I 145. Ordonanța maiorului i-a vorbit măscări nerușinate. C. PETRESCU, C. vezi 85. Spune obrăznicii, măscări... și capătă și el o bucățică de pîine. CARAGIALE, S. 70. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MASCARA: MASCARÁ, mascarale, substantiv feminin 1. (învechit) Bufon, paiață, măscărici; prin extensie om neserios, pușlama. 2. (popular) Batjocură, ocară. • Expresia: A face (pe cineva) de mascara = a) a face (pe cineva) de râs, de rușine; b) a certa cu asprime, a mustra cu severitate, a face de două parale (pe cineva). – Din limba turcă maskara. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MASCARA: MASCARÁ, mascarale, substantiv feminin 1. (învechit) Bufon, paiață, măscărici; prin extensie om neserios, pușlama. 2. (popular) Batjocură, ocară. • Expresia: A face (pe cineva) de mascara = a) a face (pe cineva) de râs, de rușine; b) a certa cu asprime, a mustra cu severitate, a face de două parale (pe cineva). – Din limba turcă maskara. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂSCARĂ: MĂSCÁRĂ, măscări, substantiv feminin (popular și fam.; mai ales la plural ) Faptă sau vorbă necuviincioasă, nerușinată; ocară; obscenitate, pornografie. • Expresia: A face de măscară = a face de râs. – Din măscări (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂSCARĂ: MĂSCÁRĂ, măscări, substantiv feminin (popular; mai ales la plural ) Faptă sau vorbă necuviincioasă, nerușinată; ocară, obscenitate, pornografie. • Expresia: A face de măscară = a face de râs. – Din măscări (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mascara: mascara substantiv verbal BATJOCURĂ. BUFON. IMORALITATE. IMPUDOARE. INDECENȚĂ. MĂSCĂRICI. NECUVIINȚĂ. NERUȘINARE. OBSCENITATE. OCARĂ. PAIAȚĂ. PORNOGRAFIE. RUȘINE. SCABROZITATE. TRIVIALITATE. VULGARITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MASCARA: MASCARÁ mascarale forme 1) învechit Actor de circ sau de bâlci care evolua cu un program comic; măscărici; saltimbanc. 2) fam. Cuvânt sau acțiune jignitoare. A spune mascarale. /<turc. maskara Forme diferite ale cuvantului mascara: mascarale Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂSCARĂ: MĂSCÁRĂ substantiv verbal imoralitate, impudoare, indecență, necuviință, nerușinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru măscară: măscară substantiv verbal IMORALITATE. IMPUDOARE. INDECENȚĂ. NECUVIINȚĂ. NERUȘINARE. OBSCENITATE. PORNOGRAFIE. SCABROZITATE. TRIVIALITATE. VULGARITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mascara: mascará forme (în turcă maskara, despre ar. mashara, glumă, mască, paĭaț; limba neogreacă maskarás. vezi mască. Triv. Om neserios, bufon. Vorbă obscenă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru măscară: măscară, măscări substantiv feminin (popular – mai ales la plural ) faptă sau vorbă necuviincioasă / nerușinată; obscenitate, pornografie Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mascara: mascará (învechit, popular) substantiv feminin, articulat mascaráua, genitiv dativ articulat mascarálei; plural mascarále, articulat mascarálele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂSCARĂ: MĂSCÁRĂ mascaraări forme popular Vorbă sau faptă indecentă, obscenă; obscenitate. /v. a măscări Forme diferite ale cuvantului mascara: mascaraări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mascara: mascará substantiv feminin, articulat mascaráua, genitiv dativ articulat mascarálei; plural mascarále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru măscară: măscáră (popular, fam.) substantiv feminin, genitiv dativ articulat măscắrii; plural măscắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MASCARA: MASCARÁ substantiv feminin fard pentru gene, rimel. (< italiana mascara) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru măscară: măscáră substantiv feminin, genitiv dativ articulat măscării; plural măscări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MASCARA' mascádăMÂȘCÂÍMÂȘCÂÍREmășcánMASCARÁMĂSCĂRÁCIMASCARÁDĂMASCARAGÍUMASCARALÂC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL măscară Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului măscară dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MASCARÁ măscarăle forme 1 învechit Actor de circ sau de bâlci care evolua cu un program comic; măscărici; saltimbanc. A spune măscarăle. MĂSCÁRĂ măscarăări forme popular Vorbă sau faptă indecentă, obscenă; obscenitate. |
GRAMATICA cuvântului măscară? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului măscară. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul măscară poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mascara? Vezi cuvântul mascara desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mascara?[ mas-ca-ra ] Se pare că cuvântul mascara are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL măscară Inţelegi mai uşor cuvântul măscară dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Popular A face pe cineva de mascara = a face pe cineva de rîs, de rușine A face pe cineva de mascara = a a face pe cineva de râs, de rușine; b a certa cu asprime, a mustra cu severitate, a face de două parale pe cineva A face pe cineva de mascara = a a face pe cineva de râs, de rușine; b a certa cu asprime, a mustra cu severitate, a face de două parale pe cineva A face de măscară = a face de râs A face de măscară = a face de râs |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL măscară |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familie sau casă grea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mascara are forma: mascarále
