 | as |
|
| Materie [ ma-te-ri-e ] VEZI SINONIME PENTRU materie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului materie în mai multe dicționareDefinițiile pentru materie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATÉRIE, materii, substantiv feminin 1. Realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este unicul izvor și ultima cauză a proceselor din natură; diversitatea fenomenelor reprezentînd diferitele ei forme de mișcare; categorie filozofică care desemnează realitatea obiectivă dată omului prin senzațiile lui și oglindită de acestea. Niciodată și nicăieri n-a existat materie fără mișcare, și nici nu poate să existe. ENGELS, 70. 2. Substanță din care sînt făcute diverse obiecte; material (1). Materia lemnoasă a unei tulpini. • Materie cenușie = parte a sistemului nervos central care este situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei și care dă naștere fluxului nervos; figurat creier; prin extensie minte, inteligență. Ar mai exista oare necunoscutul dacă două miliarde de kilograme de materie cenușie, într-un avînt comun, ar porni la asaltul porților închise? REBREANU, P. S. 40. Materie primă = material destinat prelucrării în vederea fabricării unui produs finit. ♦ (Popular) Țesătură, pînză, stofă, material. Portu oamenilor îi tot postav. iar a fimeilor rochie de materie neagră. KOGĂLNICEANU, S. 8. 3. Domeniu (de cunoaștere, de cercetare etc.). Dacă cumva acum te simți cam obosit de lunga digresiune zoologico-filologică apoi tot mai iartă-mă să adaog verb reflexiv:eo două-trei cuvinte în materii analoage. ODOBESCU, S. III 32. Nefiind competenți în asemene materie, l-am crezut ușor. NEGRUZZI, S. I 325. • Tablă de materii = listă atașată la începutul sau la sfîrșitul unei lucrări în care sînt înșirate, în ordinea tratării lor, capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare. • Locuţiune adverbiala În materie de... = privitor la..., în chestiuni de..., în ceea ce privește... Puterea Sovietelor... a arătat, în chip practic, voința și capacitatea sa de a da maselor țărănimii muncitoare un ajutor sistematic și statornic în materie de producție. contemporanul, S. II, 1948, nr. 111, 8/5. • Expresia: A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. Cucoana Marieta, nerăbdătoare, intră de-a dreptul în materie. HOGAȘ, DR. II 76. ♦ Conținut, cuprins. Nu cumva să se întîmple ca, verb reflexiv:eunui cititor să-i vină răul gînd de a lepăda cartea ta din mină, mai înainte chiar de a fi intrat în materia ei. ODOBESCU, S. III 11. 4. Obiect de studiu (la școală). S-a interesat de situația noastră școlară, punîndu-ne chiar cîteva întrebări în legătură cu materiile pe care le făceam. SAHIA, N. 59. ♦ Totalitatea cunoștințelor care se predau într-un anumit domeniu. Elevii recapitidează materia predată la limba romînă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATÉRIE, materii, substantiv feminin 1. (În filosofia materialistă) Substanță concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități. 2. Substanță din care sunt făcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compoziției sale. • Materie primă = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucrării sau transformării în alte produse. Materie cenușie = parte a sistemului nervos central situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei, care dă naștere fluxului nervos; prin extensie creier; minte, inteligență. ♦ (popular) Țesătură, pânză, stofă. 3. Domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; problemă, chestiune. • Locuţiune adverbiala În materie = în problema respectivă. În materie de... = privitor la..., în ceea ce privește... • Expresia: A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. ♦ Conținut, cuprins; fond, esență. • Tablă de materii = listă atașată la începutul sau la sfârșitul unei lucrări, în care sunt înșirate capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare. ♦ Date, informații care stau la baza unei lucrări. 4. Totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu (în învățământ). – Din latina, italiana materia, limba rusă materiia, germana Materie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATÉRIE, materii, substantiv feminin 1. (În filozofia materialistă) Substanță concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități. 2. Substanță din care sunt făcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compoziției sale. • Materie primă = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucrării sau transformării în alte obiecte. Materie cenușie = parte a sistemului nervos central situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei, care dă naștere fluxului nervos; prin extensie creier; minte, inteligență. ♦ (popular) Țesătură, pânză, stofă. 3. Domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; problemă, chestiune. • Locuţiune adverbiala În materie de... = privitor la..., în ceea ce privește... • Expresia: A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. ♦ Conținut, cuprins; fond, esență. • Tablă de materii = listă atașată la începutul sau la sfârșitul unei lucrări, în care sunt înșirate capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare. ♦ Date, informații care stau la baza unei lucrări. 4. Totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu (în învățământ). – Din latina, italiana materia, limba rusă materiia, germana Materie.[1] Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru materie: *matérie forme (latina materia și materies, lemn, lemn de construcțiune, materie, substanță, despre mater, mamă; spaniolă madera, pg. madeira, lemn de construcțiune, de unde vine și numele cunoscuteĭ insule). Substanța întinsă, divizibilă, impenetrabilă, susceptibilă de orĭ-ce formă și din care se compune orĭ-ce ființă saŭ lucru (în opoz. cu spirit): materia e cauza permanentă a tuturor sensațiunilor noastre. Material, substanța din care e compus ceva: materia uneĭ státue. Lucrurĭ fizice, corporale (banĭ, mîncare ș. a.): un chefliŭ dedat materiiĭ. Puroĭ (ca germană). Stofă de rufe orĭ haĭne (ca limba rusă). figurat Subĭectu uneĭ scrierĭ, unuĭ discurs: a aprofunda o materie, a intra în materie. Cauză, motiv: materie de rîs. Materie primă, aceĭa de la care începe să se lucreze ceva în industrie: pentru tăbăcar materia primă e pĭelea jupită de pe animal, pentru cizmar pĭelea lucrată de tăbăcar. Materie animală, vegetală, minerală, substanța care provine din animale, vegetale saŭ minerale. Materie sumară, proces civil care trebuĭe judecat răpede și cu puține cheltuĭelĭ. Materiĭ fecale, excremente, dejecțiunĭ ale corpuluĭ. În materie de, în chestiune de, cînd e vorba de: a fi priceput în materie de finanțe. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATÉRIE materiei forme 1) Realitate care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta. 2) Substanță din care sunt formate obiectele și care posedă o masă mecanică. Structura materieei. • materie colorantă substanță folosită la colorarea diverselor obiecte. materie cenușie a) substanță a sistemului nervos central, aflată la suprafața creierului și în componența măduvei spinării; b) capacitate de a pătrunde în esența lucrurilor; inteligență. materie primă produs semifabricat destinat prelucrării sau transformării într-un produs finit. 3) Produs textil; țesătură; material. 4) Obiect de care se ocupă autorul unei lucrări sau al unei expuneri. 5) Ansamblu de cunoștințe care constituie conținutul unui obiect de studiu. [G.-D. materiei; silabe -ri-e] /<lat., italiana materia, germana Materie, limba franceza matiere Forme diferite ale cuvantului materie: materiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATÉRIE substantiv feminin 1. realitatea obiectivă, existentă independent de conștiință și reflectată de aceasta. 2. substanță din care sunt făcute diverse obiecte. • element, corp privit din punctul de vedere al compoziției lui. ♦ materie primă = produs destinat prelucrării. 3. domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; obiect de studiu. ♦ în materie de = în ceea ce privește... • conținut, fond, esență. 4. totalitatea cunoștințelor predate în cadrul unui obiect de studiu, disciplină școlară. (< latina, italiana materia, limba rusă materiia germana Materie) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATÉRIE substantiv feminin 1. Categorie filozofică care desemnează realitatea obiectivă, existentă independent de conștiință și reflectată de aceasta. 2. Substanță din care sunt făcute diverse obiecte. ♦ Element, corp privit din punctul de vedere al compoziției lui. 3. Domeniu de cunoaștere, de cercetare etc. ♦ Conținut, fond, esență. 4. Totalitatea cunoștințelor predate în cadrul unui obiect de studiu, disciplină școlară. [Gen. -iei. / < latina materia, conform limba franceza matière, italiana materia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATERIE s. 1. substanță, (învechit) trup. (materie din care este făcut un corp; o materie solidă.) 2. conținut, corp, cuprins, (învechit) cuprindere. (În materie cărții se află...) 3. subiect, (învechit) madea. (A intra în materie.) 4. esență, fond, (figurat) inimă, măduvă, miez, nucleu, sîmbure. (A intra în materie chestiunii.) 5. disciplină, obiect, (învechit) învățătură, matimă. (materie de învățămînt.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru materie: matérie substantiv feminin (silabe -ri-e), articulat matéria (silabe -ri-a), genitiv dativ articulat matériei; plural matérii, articulat matériile (silabe -ri-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru materie: materie substantiv verbal BUN. CHESTIUNE. LUCRU. MATERIAL. OBIECT. PROBLEMĂ. PRODUS. PUROI. SUBIECT. TEMĂ. ȚESĂTURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru materie: matérie (-ri-e) substantiv feminin, articulat matéria (-ri-a), genitiv dativ articulat matériei; plural matérii, articulat matériile (-ri-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MATERIE: MATÉRIE s. 1. vezi substanță. 2. vezi cuprins. 3. vezi subiect. 4. vezi fond. 5. vezi obiect. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'MATERIE' materializézmaterialízmMATERIALMÉNTEMATERIÁLNICMATÉRIEMATÉRNMATERNÁJMATERNÁLMATERNITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MATERIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului materie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MATÉRIE materiei forme 1 Realitate care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta. Structura materieei. • materie colorantă substanță folosită la colorarea diverselor obiecte. Materie cenușie a substanță a sistemului nervos central, aflată la suprafața creierului și în componența măduvei spinării; b capacitate de a pătrunde în esența lucrurilor; inteligență. Materie primă produs semifabricat destinat prelucrării sau transformării într-un produs finit. Materie din care este făcut un corp; o materie solidă. În materie cărții se află. A intra în materie. A intra în materie chestiunii. Materie de învățămînt. |
GRAMATICA cuvântului MATERIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului materie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MATERIE poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE materie? Vezi cuvântul materie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul materie?[ ma-te-ri-e ] Se pare că cuvântul materie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL MATERIE Inţelegi mai uşor cuvântul materie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Materie cenușie = parte a sistemului nervos central care este situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei și care dă naștere fluxului nervos; figurat creier; prin extensie minte, inteligență Materie primă = material destinat prelucrării în vederea fabricării unui produs finit Tablă de materii = listă atașată la începutul sau la sfîrșitul unei lucrări în care sînt înșirate, în ordinea tratării lor, capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare = privitor la A intra în materie = a începe după o introducere discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis Materie primă = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucrării sau transformării în alte produse Materie cenușie = parte a sistemului nervos central situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei, care dă naștere fluxului nervos; prin extensie creier; minte, inteligență Locuţiune adverbiala În materie = în problema respectivă = privitor la A intra în materie = a începe după o introducere discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis Tablă de materii = listă atașată la începutul sau la sfârșitul unei lucrări, în care sunt înșirate capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare Materie primă = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucrării sau transformării în alte obiecte Materie cenușie = parte a sistemului nervos central situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei, care dă naștere fluxului nervos; prin extensie creier; minte, inteligență = privitor la A intra în materie = a începe după o introducere discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis Tablă de materii = listă atașată la începutul sau la sfârșitul unei lucrări, în care sunt înșirate capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare ♦ materie primă = produs destinat prelucrării ♦ în materie de = în ceea ce privește |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MATERIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fonetică generală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul materie are forma: matérii
