 | as |
|
| Menaja [ me-na-ja ] VEZI SINONIME PENTRU menaja PE ESINONIME.COM definiția cuvântului menaja în mai multe dicționareDefinițiile pentru menaja din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a menaja (forma la infinitiv) A menaja conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ, menajez, verb I. 1. tranzitiv A trata cu atenție și îngăduință, a se purta bine, a proceda cu prudență și tact pentru a nu supăra pe cineva; a cruța. Să-ți menajez amorul tău propriu. C. PETRESCU, O. P.II 55. Unde aiurea și-ar mai bate capul un comandant să menajeze asemenea scrupuluri? REBREANU, P. S. 126. • (Rar) A economisi. verb reflexiv:eau să fac un stoc mai mare de articole, ca să-mi menajez timp și pentru basmele mele. CARAGIALE, O. VII 126. 2. reflexiv A-și cruța sănătatea, a se îngriji, a se cruța. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ, menajez, verb I. tranzitiv 1. A trata pe cineva sau ceva cu înțelegere; grijă și îngăduință, a se purta bine cu cineva; a cruța. ♦ reflexiv A-și cruța sănătatea, forțele; a se îngriji, a se feri. 2. (Rar) A nu irosi în zadar, a economisi. 3. (Franțuzism), A pregăti ceva cu dibăcie, a procura; a înlesni. – Din limba franceza ménager. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ, menajez, verb I. tranzitiv 1. A trata pe cineva sau ceva cu înțelegere, grijă și îngăduință, a se purta bine cu cineva; a cruța. ♦ reflexiv A-și cruța sănătatea, forțele; a se îngriji, a se feri. 2. (Rar) A nu irosi în zadar, a economisi. 3. A pregăti ceva cu dibăcie, a procura; a înlesni. – Din limba franceza ménager. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ verb I. trecut 1. A trata atent și binevoitor, a se purta bine față de cineva. ♦ reflexiv A-și cruța puterile, a se îngriji. 2. A folosi cu chibzuință (un obiect, un fond etc.), a cruța. [P.i. 3,6 -jează, gerunziu -jând. / < limba franceza ménager]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJÁ verb I. trecut 1. a trata atent și binevoitor, a se purta bine față de cineva. 2. a folosi cu chibzuință, a cruța. II. reflexiv a-și cruța puterile, a se îngriji. (< limba franceza ménager) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MENAJA: MENAJA verb 1. a cruța, (învechit figurat) a înconjura. (Îl menaja cît putea de griji.) 2. a se conserva, a se cruța, a se păstra, (învechit) a se menajarisi. (Te rog să te menaja!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru menaja: menajá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu menajéz, persoana a treia singular: el / ea și plural menajeáză, persoana întâi plural: noi menajăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural menajéze; gerunziu menajând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru menaja: menajá (a menaja) verb, indicativ prezent 3 menajeáză, persoana întâi plural: noi menajắm; conjunctiv prezent 3 să menajéze; gerunziu menajấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru menaja: menaja, menajez vezi r. (iron.) a nu face nimic, a trândăvi, a lenevi. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MENAJĂ: MENÁJĂ substantiv verbal aliment, hrană, mâncare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru menajă: menajă substantiv verbal ALIMENT. HRANĂ. MÎNCARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MENAJA' MenademenagérămenageríeMENÁJMENAJÁMENAJAMÉNTMENAJÁREMENAJARISÍMENAJARISÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL menajă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului menajă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Îl menajă cît putea de griji. Te rog să te menajă!. Te rog să te menajă!. Menajá a menajă verb, indicativ prezent 3 menajeáză, persoana întâi plural: noi menajắm; conjunctiv prezent 3 să menajéze; gerunziu menajấnd. |
GRAMATICA cuvântului menajă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului menajă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul menajă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE menaja? Vezi cuvântul menaja desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul menaja?[ me-na-ja ] Se pare că cuvântul menaja are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL menajă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Periplizon substantiv neutru familial, rar; în expresie a lua pe cineva sau ceva în periplizon?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul menaja se conjugă: ei ele menajeáză
