eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție minunat


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Minunat [ mi-nu-nat ]
VEZI SINONIME PENTRU minunat PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului minunat în mai multe dicționare

Definițiile pentru minunat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MINUNAT:
MINUNÁT, -Ă, minunați, -te, adjectiv

1. Care surprinde, uimește prin frumusețe; încîntător, fermecător, splendid. Fata sta nemișcată și înfiorată, cu mînile mici albe în poală și privea pe rănit cu ochii ei minunați. SADOVEANU, O. I 97. Podul cel minunat îndată s-a stricat și s-a mistuit. CREANGĂ, P. 89. Ochii mari și minunați Lucesc adînc, himeric. EMINESCU, O. I 172. Crescut-au, Doamne, crescut, Doi meri nalți Și minunați, La tulpine-mpreunați. TEODORESCU, P. P. 81.
       • (Adverbial; înaintea unui adjectiv de care se leagă prin prepoziție «de», dă acestuia valoare de superlativ) Foarte, deosebit de... Se făcea o duminică minunat de frumoasă. DELAVRANCEA, H. T. 64. Balul d-tale e minunat de frumos și de vesel! ALECSANDRI, T. 762. Au văzut... mulțime de papagali minunat de frumoși. DRĂGHICI, R. 97.
♦ Foarte bun, excepțional. Original în păreri și gesturi, dar are un suflet minunat. REBREANU, R. I 90.
       • (Adverbial) Robinson au socotit că acest loc ar putea să-i slujească minunat la trebuința sa. DRĂGHICI, R. 79.
♦ (Adverbial) Perfect, foarte bine, admirabil. Chită minunat.

2. (În basme) Care face minuni, dotat cu puteri supranaturale. I-au schimbat... asinul cel minunat și i-au pus altul în locul lui tot ca acela. SBIERA, P. 196. Furca cea minunată torcînd singură fire de aur. CREANGĂ, P. 96.
♦ Ciudat, straniu, bizar. Minunat lucru îmi pare că dobitoacile sălbatice arată mai multă mulțămire cătră făcătoriul lor de bine. DRĂGHICI, R. 103.

3. (Rar) Mirat, uimit, surprins, încîntat. Acele nemărginite epopee vînătorești... sperie și obosesc azi ochii călătorului minunat. ODOBESCU, S. III 80.
Forme diferite ale cuvantului minunat: minunat-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MINUNAT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MINUNAT:
MINUNAT adjectiv, adverb

1. adjectiv crucit, perplex, stupefiat, surprins, uimit, uluit. (Ea a rămas minunat de cele auzite.)

2. adjectiv splendid, strălucitor, (livresc) magnific, mirific, paradiziac, (popular) mîndru, (învechit) preafrumos. (Un peisaj minunat.)

3. adjectiv feeric, fermecător, încîntător, (figurat) îmbătător. (O seară minunat.)

4. adjectiv splendid, superb, (figurat) ceresc, divin, dumnezeiesc, îngeresc, serafic, (livresc figurat) celest. (O muzică minunat.)

5. adverb splendid, superb, (figurat) divin, dumnezeiește. (Cîntă minunat.)

6. adjectiv desăvîrșit, excepțional, extraordinar, formidabil, ideal, magistral, perfect, splendid, sublim, superb, (învechit) săvîrșit. (O minunat punere în scenă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MINUNAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MINUNAT:
MINUNÁT, -Ă, minunați, -te, adjectiv

1. (Adesea adverbial) Care iese din comun (prin aspect, însușiri etc.); magnific; prin extensie care uimește prin frumusețe; încântător, splendid.
♦ Foarte bun, excepțional.

2. (În basme) Care face minuni, care este înzestrat cu însușiri supranaturale.
♦ verb reflexiv:ăjit, fermecat.

3. Mirat, surprins.

– vezi minuna.
Forme diferite ale cuvantului minunat: minunat-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MINUNAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MINUNAT:
MINUNÁT, -Ă, minunați, -te, adjectiv

1. (Adesea adverbial) Care iese din comun (prin aspect, însușiri etc.); prin extensie care uimește prin frumusețe; încântător, splendid.
♦ Foarte bun, excepțional.

2. (În basme) Care face minuni, care este înzestrat cu însușiri supranaturale.
♦ verb reflexiv:ăjit, fermecat.

3. Mirat, surprins.

– vezi minuna.
Forme diferite ale cuvantului minunat: minunat-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MINUNAT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MINUNAT:
MINUNÁT minunattă (minunatți, minunatte)

1) vezi A MINUNA și A SE MINUNA.

2) (în basm) Care face minuni; cu proprietăți supraomenești.

3) (despre persoane și despre manifestările lor) Care șochează prin felul său de a fi; ieșit din comun; straniu; bizar. Purtare minunattă. /v. a minuna
Forme diferite ale cuvantului minunat: minunattă
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

minunat
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru minunat:
minunát, -ă adjectiv (despre minunez). Mirat, uĭmit (Rar). Admirabil: spectacul minunat. Miraculos, surprinzător: magia e o artă minunată. adverb În mod minunat: a lucra minunat de frumos.
Forme diferite ale cuvantului minunat: minunat-ă
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

minunat
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru minunat:
minunat a.

1. care inspiră o vie mirare: om minunat;

2. care face minuni: pasăre minunată;

3. surprinzător, admirabil: tablou minunat;

4. lovit de uimire. ║ adverb de minune.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

minunat
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru minunat:
*minunát adjectiv masculin, plural minunáți; forme minunátă, plural minunáte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

MINUNAT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MINUNAT:
MINUNÁT adjectiv verbal ceresc, divin, dumnezeiesc, sfânt.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

minunat
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru minunat:
minunat adjectiv verbal CERESC. DIVIN. DUMNEZEIESC. SFÎNT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'MINUNAT'
MÎNUÍREMÎNUITÓRMINUNÁMINUNÁREMINUNÁTMINUNĂȚÍEMINÚNEMINUNEÁminunéz

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL minunat
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului minunat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ea a rămas minunat de cele auzite.
Un peisaj minunat.
O seară minunat.
O muzică minunat.
Cîntă minunat.
O minunat punere în scenă.
Un peisaj minunat.
O muzică minunat.
Cântă minunat.
MINUNÁT minunattă minunatți, minunatte 1 vezi A MINUNA și A SE MINUNA.
Purtare minunattă.

GRAMATICA cuvântului minunat?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului minunat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul minunat poate fi: adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul minunat sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE minunat?
Vezi cuvântul minunat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul minunat?
[ mi-nu-nat ]
Se pare că cuvântul minunat are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL minunat

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma stil rocaille?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cursă care se desfășoară pe apă, cu ambarcații speciale, pe trasee în circuit sau în linie dreaptă; motonautică
complement circumstanțial care arată obiectul la care se referă o acțiune sau o calitate; propoziție circumstanțială de relație
gen de ornamentație apărut în arta franceză din timpul domniei lui ludovic al xv-lea, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale grote, stânci, roci
a se așeza, a se stabili undeva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app