eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție obor


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Obor [ o-bor ]
VEZI SINONIME PENTRU obor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului obor în mai multe dicționare

Definițiile pentru obor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBÓR:
OBÓR, oboare, substantiv neutru

1. (Muntenia, Moldova) Loc, de obicei împrejmuit, unde se ține tîrgul de vite, de fîn, de lemne; tîrg de vite. Negustori aprigi de cereale, geambași vestiți de oboare, samsari de lînă și brînzeturi. BOTEZ, ȘC. 87. Măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor. PANN, P. vezi II 117. Se mai duse stăpînul nostru La obor Și cumpără doi boi. TEODORESCU, P. P. 140.

2. Împrejmuire pentru vite în apropierea casei, la cîmp, la tîrlă etc.; țarc, ocol. Văzu la lumina lunei pe porcarul mînăstirii ducînd din urmă verb reflexiv:eo zece-cincisprezece porci, care scăpaseră pe semne din obor. STĂNOIU, C.

I. 186.

3. (Regional) Loc îngrădit în jurul unei case țărănești ( vezi curte) sau în apropierea ei, unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc. Iată că era-n mijlocul oborului, înaintea curții, un stîlp mare. RETEGANUL, P. III 21. Cînd treci pe lîngă obor, Mă cuprinde, bade-un dor. HODOȘ, P. P. 45.

4. Împrejmuire de nuiele, de stuf făcută într-o apă curgătoare pentru a ademeni și păstra peștele viu; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri. Talianul îi al obștei, cu tot ce are: plase, sîrme, taraci, oboare. DAVIDOGLU, O. 51.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

obor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru obor:


1) obór n., plural oare (limba bulgară sîrb. obor, obor; rut. poloneză obora, obor: limba rusă obóra, plural obóry, nojiță, zabor, zaplaz, gard; vechea slavă obora, funie. vezi obor 2 și Bern. 1, 176). Ocol, loc îngrădit în care se țin vitele satuluĭ saŭ ale bîlcĭuluĭ. Locu unde se vînd vite, fîn ș. a. Sfoara saŭ funia de la marginea uneĭ plase, unuĭ năvod ș. a.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

OBÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBÓR:
OBÓR1, oboare, substantiv neutru

1. (regional) Loc (împrejmuit) unde se ține un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; prin extensie piață.

2. (popular) Împrejmuire pentru vite; țarc, ocol, staul.
♦ Loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curții unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc.

– Din limba bulgară, sârbo-croată obor.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OBÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBÓR:
OBÓR1 oboare, substantiv neutru

1. (regional) Loc (împrejmuit) unde se ține un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; prin extensie piață.

2. (popular) împrejmuire pentru vite; țarc, ocol, staul.
♦ Loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curții unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc.

– Din limba bulgară, limba sârbă obor.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

obor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru obor:


2) obór, a -î́ vezi trecut (vechea slavă o-boriti, a desființa, despre boron-brati, a lupta; sîrb. boriti se, a lupta. vezi obor 2 și dobor). Vechĭ. Dobor, trîntesc. Răpun. figurat Desființez: a oborî o lege.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

obor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obor:
obór (târg, ocol, împrejmuire într-o apă curgătoare) substantiv neutru, plural oboáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

obor
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru obor:
obor substantiv verbal BORDEI. COLIBĂ. OCOL. STAUL. ȚARC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

obor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obor:
obór (popular) substantiv neutru, plural oboáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

OBÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OBÓR:
OBÓR substantiv târg. (obor de vite.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

OBOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBOR:
OBOR substantiv tîrg. (obor de vite.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'OBOR'
OBÓIOBOÍSToboístăOBÓLOBÓRoborâtOBOREÁNoboreánăoborél

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OBOR
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Obor de vite.
Obor de vite.

GRAMATICA cuvântului OBOR?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OBOR poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul OBOR sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul obor are forma: oboáre
VEZI PLURALUL pentru OBOR la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE obor?
Vezi cuvântul obor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obor?
[ o-bor ]
Se pare că cuvântul obor are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OBOR

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se îndulci la ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
mușchi cu funcția de a dilata deschiderile pe care se inserează
poziție de montare a două sisteme tehnice care lucrează împreună, astfel încât axele lor longitudinale să fie în prelungire
a descoperi un lucru bun și a-l căuta mereu; a se deda la
mică plantă erbacee insectivoră, cu flori mici, albe și cu frunze lunguiețe dispuse în rozetă bazală, acoperite de peri care secretă o substanță vâscoasă drosera rotundifolia
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app