 | as |
|
| Obştire [ ob-şti-re ] VEZI SINONIME PENTRU obştire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obstire în mai multe dicționareDefinițiile pentru obstire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBȘTIRE: OBȘTÍRE, obștiri, substantiv feminin (Învechit) înștiințare, știre. Se porni vuietul mulțimii. – Să obștească, să obștească... Să auzim obștirea. CAMIL PETRESCU, O. II 682. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBȘTIRE: OBȘTÍRE, obștiri, substantiv feminin (învechit) Acțiunea de a obști și rezultatul ei; înștiințare, anunțare. – vezi obști. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBȘTIRE: OBȘTÍRE, obștiri, substantiv feminin (învechit) Acțiunea de a obști și rezultatul ei; înștiințare, anunțare. – vezi obști. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obștire: obștíre (învechit) substantiv feminin, genitiv dativ articulat obștírii; plural obștíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obștire: obștíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat obștírii; plural obștíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBSTIRE' OBSTINÁOBSTINÁTOBSTINÁȚIEOBSTINAȚIÚNEOBȘTÍREobștítóbștnicOBSTRUÁOBSTRUÁNT |
GRAMATICA cuvântului obștire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obștire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul obștire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE obştire? Vezi cuvântul obştire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obştire?[ ob-şti-re ] Se pare că cuvântul obştire are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i da cuiva în zodii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul obștire are forma: obștíri
