eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție oral


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Oral [ o-ral ]
VEZI SINONIME PENTRU oral PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului oral în mai multe dicționare

Definițiile pentru oral din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORÁL, -Ă, orali, -e, adjectiv

1. Care se transmite verbal, din gură în gură. De la Pușkin încoace, limba rusească scrisă devine mai bogată, înglobînd în ea toată comoara de nestemate a cîntecului oral. SADOVEANU, E. 209. Tradiția orală a neamului nostru cuprinsă în cînticele vechi. RUSSO, S.78.
♦ Care se face verbal, prin viu grai, care caracterizează graiul viu, vorbirea (în opoziție cu limba scrisă). Unic prin geniul lui oral, Creangă apare, prin neasemănata lui putere de a evoca viața, un scriitor din linia realismului. VIANU, A. P. 119.
♦ (Despre examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri verbale.
       • (Substantivat, n.) Premiantul întîi la toate

– zece la teză, zece la oral. C. PETRESCU, Î. II 127.

2. (fonetică; în expresie) Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură.
Forme diferite ale cuvantului oral: oral-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



ORAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORÁL, -Ă, orali, -e, adjectiv

1. (anatomie) Care se referă la gură, care aparține gurii; bucal.
       • Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură.
♦ Care se ia pe cale bucală.

2. Care se transmite verbal, din gură în gură.
♦ Care se face verbal, prin viu grai, care caracterizează graiul viu, vorbirea (în opoziție cu limba scrisă).
♦ (Și substantivat, n.; despre examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri expuse verbal.

3. (În sintagma) Stil oral = fel de exprimare în scris care imită naturalețea exprimării prin viu grai.

– Din limba franceza oral.
Forme diferite ale cuvantului oral: oral-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ORAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORÁL, -Ă, orali, -e, adjectiv

1. (anatomie) Care se referă la gură, care aparține gurii; bucal.
       • Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură.
♦ Care se ia pe cale bucală.

2. Care se transmite verbal, prin viu grai.
♦ Care caracterizează vorbirea (în opoziție cu limba scrisă).
♦ (Și substantivat, n.; despre examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri expuse verbal.

3. (În sintagma) Stil oral = mod de exprimare în scris care imită exprimarea prin viu grai.

– Din limba franceza oral.
Forme diferite ale cuvantului oral: oral-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ORAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORÁL, -Ă adjectiv

1. Transmis prin viu grai, verbal; din gură în gură.
♦ (și substantiv neutru; despre examene, probe) Care se face verbal; care caracterizează limba vorbită, vorbirea.
♦ Stil oral = manieră de exprimare scrisă care imită exprimarea prin viu grai.

2. Sunet oral = sunet la pronunțarea căruia aerul trece numai prin gură.

3. Care se administrează pe cale bucală. [< limba franceza oral, italiana orale, conform latina os, oris

– gură].
Forme diferite ale cuvantului oral: oral-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme



ORAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORÁL, -Ă adjectiv

1. care se transmite prin viu grai.
       • (despre examene, probe; și substantiv neutru) care se face verbal.
       • care caracterizează limba vorbită, vorbirea.
♦ stil oral = manieră de exprimare scrisă care imită exprimarea prin viu grai.

2. sunet oral = sunet la pronunțarea căruia aerul trece numai prin gură.

3. cavitate orală = gură.

4. (despre medicamente) care se administrează pe cale bucală. (< limba franceza oral)
Forme diferite ale cuvantului oral: oral-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ORAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORÁL orală (orali, orale)

1) (în opoziție cu scris) Care se realizează prin vorbire; verbal.
       • Creație (populară) oral creație care se transmite prin viu grai, din gură în gură; folclor.

2) Care se administrează pe cale bucală. Tratament oral. /<fr. oral
Forme diferite ale cuvantului oral: orală

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

oral
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru oral:
*orál, -ă adjectiv (în franceză oral, despre latina os, oris, gură, și sufix -al. vezi oracul, orator). Din gură, verbal: promisiune, tradițiune orală, examin oral (în opoz. cu scris). adverb În mod oral: a răspunde oral. vezi bucal.
Forme diferite ale cuvantului oral: oral-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

oral
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru oral:
oral a.

1. care trece din gură în gură; nescris: tradițiune orală;

2. zis sau făcut din viul graiu: învățământ oral; examen oral, care consistă numai în întrebări, în opozițiune cu examenul scris.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ORAL
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORÁL, -Ă adjectiv (< limba franceza oral, italiana orale, conform latina os, oris

– gură): în sintagmele comunicare orală, exprimare orală, limbaj oral, stil oral și sunet oral (vezi).
Forme diferite ale cuvantului oral: oral-Ă

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

ORAL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORAL:
ORAL adjectiv

1. vorbit. (Limbaj oral.)

2. verbal. (Comunicare oral.)

3. (medicina) bucal. (Medicament luat pe cale oral.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

oral
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oral:
orál1 (referitor la gură, prin viu grai) adjectiv masculin, plural oráli; forme orálă, plural orále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

oral
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oral:
orál adjectiv masculin, plural oráli; forme singular orálă, plural orále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

oral
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oral:
!orál2 (tip de examen) substantiv neutru, plural orále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

oral
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oral:
orál substantiv neutru, plural oráluri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ORAL'
ORAGIÓS, -OÁSĂORÁJorájnițăORAJÓSORÁLORALITÁTEORANORẤNDORẤNDĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL oral
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului oral dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ORÁL orală orali, orale 1 în opoziție cu scris Care se realizează prin vorbire; verbal.
       • Creație populară oral creație care se transmite prin viu grai, din gură în gură; folclor.
Tratament oral.
Limbaj oral.
Comunicare oral.
Medicament luat pe cale oral.
Limbă oral.



GRAMATICA cuvântului oral?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oral.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul oral poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul oral sa indeplinească rolul de: substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul oral are forma: orále

CUM DESPART ÎN SILABE oral?
Vezi cuvântul oral desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oral?
[ o-ral ]
Se pare că cuvântul oral are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL oral
Inţelegi mai uşor cuvântul oral dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Fonetică; în expresie Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură
Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură
În sintagma Stil oral = fel de exprimare în scris care imită naturalețea exprimării prin viu grai
Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură
În sintagma Stil oral = mod de exprimare în scris care imită exprimarea prin viu grai
♦ Stil oral = manieră de exprimare scrisă care imită exprimarea prin viu grai
Sunet oral = sunet la pronunțarea căruia aerul trece numai prin gură
♦ stil oral = manieră de exprimare scrisă care imită exprimarea prin viu grai
Sunet oral = sunet la pronunțarea căruia aerul trece numai prin gură
Cavitate orală = gură



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL oral

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ muzică de cameră?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
tensiune electrică la bornele unui generator, când circuitul exterior este deschis
supă de carne și oase, strecurată și sterilizată, servind la culturile de microbi
muzică destinată unui număr redus de interpreți
procedeu sintactic sau stilistic de redare fidelă a spuselor cuiva, printr-un verb sau alt cuvânt de declarație; complement direct, -ă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app